Se încarcă profesorii disponibili…

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.

Test de antrenament · BrăilaBarem disponibil

Test de antrenament Evaluare Națională – Limba română, 2026

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 7 pagini

Subiect · pagina 1

10
TEST DE ANTRENAMENT nr. 1
Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
Anul școlar 2025 - 2026
Limba și literatura română
prof. Caranfil Daniela
Școala Gimnazială Chiscani
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I ________ (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
În seara aceea, mama și Fräulein* au strâns lucrurile și au început să împacheteze, sporovăind*
amândouă despre schimbările casei. La București, tata a pus să se facă unele reparații ca să-i facă
mamei o surpriză. Dar când s-a văzut deodată între zidari, tâmplari, zugravi și vopsitori, i-a scris o
scrisoare în care o poftea, amărât, acasă. Mama, la gândul că toți oamenii aceia „umblă pe parchet”,
„strică și fură”, a hotărât plecarea a doua zi de dimineață. Pentru mine asta însemna sfârșitul vacanței,
însemna să n-o mai văd pe Diana și mai însemna încă ceva: învățasem, din clasa întâi primară până
într-a cincea de liceu, la Notre-Dame-de-Sion, așa cum hotărâse mama. Cursul superior trebuia să-l
urmez la liceu, cum era dorința tatii și convenția făcută între amândoi de când am fost dată la școală,
la șapte ani.
Din cauza unei epidemii de scarlatină, m-am dus la școală abia după Crăciun.
Pe un coridor lung și întunecos, a doua ușă la dreapta, pe o tăbliță scria: Cl. a V-a. Dinăutru se
auzea un zgomot infernal. Când am deschis ușa, m-am oprit, speriată de o mulțime de ochi mirați și
iscoditori.
Aveam, uneori, în vis, senzația unei căderi de la înălțime, dar totdeauna, înainte de a ajunge la
pământ și a mă face țăndări, mă trezeam. Și acum. Tot așa. Așteptam o minune.
Țineam încă mâna pe clanță, ca să pot da înapoi la nevoie, și mă gândeam că ar trebui să simulez
un leșin, că altă scăpare nu va veni. Nu mai puteam suporta toate privirile acelea mirate și iscoditoare,
care mă țineau țintuită în ușă. Atunci, ca printr-un miracol, s-a desprins o uniformă dintre celelalte și
m-am pomenit în fața mea cu Diana Slavu. Surâdea, întinzându-mi mâna. Dar eu țineam cu o mână
ghiozdanul, și cu cealaltă clanța. Nu știam cum să fac. Diana și-a proptit mâna întinsă pe umărul meu,
și, cu cealaltă, m-a prezentat clasei cu o emfază* care nu mi-a plăcut.
Domnișoara Ilinca Dima!
Glumea tot timpul. Râdea pentru orice fleac. Tot ce făcea, tot ce spunea era parcă pus între
ghilimele. Diana nu intra pe ușă, irupea*; și avea zilnic ceva de povestit. Totdeauna grăbită, avea părui
vâlvoi, ochii ei verzi scăpărau. Parcă o văd, chiar atunci, în prima mea zi de școală, dând buzna în
clasă și vestind fetelor că directoarea s-a tuns.
Cine nu o știe pe directoarea noastră – o preadistinsă doamnă cu guler de dantelă și rochie neagră
cu o ușoară trenă, cu părul încolăcit în creștetul capului – nu poate înțelege panica și veselia stârnite
în clasă.

Subiect · pagina 2

11
Dar pe mine această continuă nevoie de a face glume și farse, de a fi permanent în centrul atenției
mă dezamăgea, mă irita. Clasa era galeria ei.
La matematici aveam un profesor. Diana îl poreclise „Fie-A-B”, fiindcă, invariabil, își începea
lecția trăgând pe tablă o linie cu creta groasă și punând de o parte A și de cealaltă B, spunea: „Fie-A-
B”. Cella Serghi, Pânza de păianjen
*Fräulein – domnișoară;
*sporovăi - a spune lucruri lipsite de importanță;
*emfază - atitudine pretențioasă (în scris, în vorbire, în manifestări etc.);
*irupe - a se manifesta brusc și cu putere.
Textul 2
Am început să scriu la începutul după-amiezii și n-am încheiat-o decât când m-a strigat mama
de jos, din capul scării, să vin la masă. Vreo 20 de pagini de caiet, pe care le-am scris cu o stranie,
necunoscută bucurie; parcă m-aș fi trezit deodată într-una din lumile cărților pe care le citisem,
singurele lumi reale și cu sens pentru mine; parcă aș fi scris și eu ca unii din autorii aceștia adevărați
– cei pe care nu-i învățam încă la școală – și aș fi scris ca să fiu citit de unul ca mine, iar nu de un
profesor, pentru notă. Mazilu avea obiceiul să ne privească zâmbind, în ochi, încercând parcă să
ghicească autorul textului celui mai pitoresc*, textul care i-ar fi dat lui prilejul să ne corecteze făcând
o sumă de glume, cutremurând întreaga clasă într-o cascadă de hohote. Alegea câteva caiete, apoi se
întorcea la catedră și începea să citească. Nu înțeleg cum am știut că, de data aceasta, va alege și caietul
meu. Îl priveam cu un zâmbet complice și probabil că gestul acesta cutezător mă făcuse să roșesc
pentru că, după ce a șovăit o clipă în dreptul băncii de alături, Mazilu s-a întors și mi-a cerut caietul.
[...]
După prima pagină, Mazilu a ridicat ochii din caiet și m-a întrebat: „De unde ai copiat-o?” și,
pentru că mă pregăteam să protestez, a adăugat: „Vreau să spun, de unde te-ai inspirat? Din ce carte?”.
M-am îmbujorat și am ridicat neputincios din umeri. Mazilu a ghicit încurcătura mea și a reluat lectura
cu un zâmbet misterios. La răstimpuri, ca să nu lase impresia că e vorba de o capodoperă, sublinia un
adjectiv prea strident sau se întrerupea ca să-mi explice că făcusem o inadvertență*. Dar, când a
terminat de citit, m-a privit în ochi și mi-a spus: „Bravo! Sunt nevoit să-ți dau nota zece!...”
A fost prima mea victorie: recunoașterea, în fața întregii clase, că nu mai eram corigentul la limba
română de anul trecut. Probabil că Mazilu fusese atât de surprins de povestirea mea, încât a vorbit în
cancelarie, căci, la sfârșitul recreației, Moisescu a venit la mine și mi-a cerut caietul. Voia să citească
și el aventurile mele onirice*, cu Crivăț-Împărat și toți cei care mai erau și pe care i-am uitat de mult.
Un adevărat triumf pe care, odată ajuns acasă, l-am relatat cu amănunte, deși nu știu dacă am reușit să
înduplec rezerva și scepticismul* părinților. (Tata mi-a spus că se va lăsa convins numai după ce va
vedea nota zece trecută în carnet, adică la sfârșitul trimestrului.)
Mircea Eliade, Memorii
*pitoresc - (despre stil și limbă) plastic, bogat în imagini, colorat, viu, expresiv;
*inadvertență - greșeală comisă din neatenție;
*oniric – privitor la vise, care aparține visului;
*scepticism - atitudine de neîncredere, de îndoială față de cineva sau de ceva.

Subiect · pagina 3

12
A.
1. Completează spațiile libere cu informații din textul 1. 2 puncte
Numele personajului-narator este ________________________ și a studiat în ciclul primar la
___________________________ .
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Bagajele sunt făcute de
a. mama și tata.
b. mama și fiica ei.
c. mama.
d. mama și Fräulei.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Profesorul Mazilu citește povestirea lui Mircea Eliade
a. încruntat.
b. cu rapiditate.
c. zâmbind.
d. alături de colegii de cancelarie.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Povestirea creată de elev a fost citită
a. de părinții lui.
b. de colegul de bancă.
c. doar de profesorul de limba română.
d. de doi profesori.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă acesta este adevărat sau fals, bazându-te
pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Dorința părinților era ca fiica lor să urmeze cursul superior la liceu.
Diana este cea mai populară dintre colege.
Profesoara de matematică avea porecla „Fie-A-B”.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Pasiunea lui Mircea Eliade este lectura.
Elevul este apreciat, inițial, pentru originalitatea povestirii create.
Profesorul i-a trecut în carnet nota zece, obținută la tema pentru acasă.

Subiect · pagina 4

13
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între atitudinea elevilor față de profesori, așa
cum este prezentată în textul 1 și în textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
6 puncte
8. Ce simte Mircea Eliade în momentul când este felicitat de profesorul său? Justifică-ți, în 50
– 100 de cuvinte, răspunsul la întrebarea dată, prin referire la o emoție/sentiment, valorificând textul
2. 6 puncte
6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură a tiparului narativ identificată în textul 1, ilustrând-
o cu secvență. 6 puncte

Subiect · pagina 5

14
9. Asociază fragmentul din opera literară ,,Pânza de păianjen” de Cella Serghi cu un alt text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună,
prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
B.
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sunt despărțite corect în silabe cuvintele din seria:
a. su-pe-ri-or, scep-ti-cis-mul.
b. su-pe-rior, sce-pti-cis-mul.
c. su-pe-ri-or, sce-pti-ci-smul.
d. super-ior, scepti-cis-mul.

Subiect · pagina 6

15
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvintele subliniate în secvența ,,Tata mi-a spus că se va lăsa convins numai (1) după ce va vedea
nota zece trecută în carnet, adică la sfârșitul (2) trimestrului.” s-au format prin
a. derivare (1), derivare (2).
b. compunere (1), derivare (2).
c. compunere (1), conversiune (2).
d. derivare (1), conversiune (2).
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a. „ Pentru mine asta însemna sfârșitul vacanței.”; Fata a început să plângă la începutul orei.
b. „Nu mai eram corigentul la limba română de anul trecut.”; M-am născut în luna mai.
c. „Nu mai puteam suporta toate privirile acelea mirate și iscoditoare.”; Are în grădină numai
flori.
d. „,Își începea lecția trăgând pe tablă o linie cu creta groasă.”; Fiecare elev are în penar o linie.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sensul secvenței subliniate în enunțul „La răstimpuri, ca să nu lase impresia că e vorba de o
capodoperă, sublinia un adjectiv prea strident sau se întrerupea ca să-mi explice că făcusem o
inadvertență ” este:
a. deseori.
b. la un interval fix.
c. în pauză.
d. din când în când.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le vei preciza: ,,Vreo
20 de pagini de caiet, pe care le-am scris cu o stranie, necunoscută bucurie; parcă m-aș fi trezit deodată
într-una din lumile cărților pe care le citisem, singurele lumi reale și cu sens pentru mine; parcă aș fi
scris și eu ca unii din autorii aceștia adevărați – cei pe care nu-i învățam încă la școală – și aș fi scris
ca să fiu citit de unul ca mine, iar nu de un profesor, pentru notă.”
6 puncte
Verbul Modul
6. Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care substantivul ,,caiet” să fie complement indirect (1), și o
propoziție negativă, în care adverbul ,,acasă” să fie atribut (2) . 6 puncte
(1)
(2)

Subiect · pagina 7

16
7. Transcrie propozițiile din fraza dată, precizând felul lor și raportul sintactic stabilit între acestea.
„Aveam, uneori, în vis, senzația unei căderi de la înălțime, dar totdeauna, înainte de a ajunge la
pământ și a mă face țăndări, mă trezeam.” 6 puncte
8. Rescrie corect textul de mai jos, reprezentând un fragment din compunerea unui elev. 6 puncte
Copii vor să aibe părinți care să le îndeplinească toate visele. Fiecare dintre aceștia doresc să
primească de crăciun câte mai multe cadouri. Toți i-au scris lui Moș Crăciun dorințele lor.
Subiectul al II-lea____ ___________ _____________ _(20 de puncte)
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Diana
Slavu, personajul din textul 1.
În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, ocupație, origine, portret fizic
etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența
textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct;
claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație –
1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Deschide documentul original
Barem · 5 pagini

Barem · pagina 1

78
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE – TEST DE ANTRENAMENT nr. 1
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în
barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL (70 de puncte)
A.
1. Câte 1 punct pentru completarea cu informațiile solicitate din textul 1 (Ilinca Dima, Notre-
Dame-de-Sion) 2 x 1 punct = 2 puncte
2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
5. Câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect; notarea a două variante de răspuns pentru un enunț – 0
punct 6 x 1 punct =6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Dorința părinților era ca fiica lor să urmeze cursul superior la liceu. x
Diana este cea mai populară dintre colege. x
Profesoara de matematică avea porecla „Fie-A-B”. x
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Pasiunea lui Mircea Eliade este lectura. x
Elevul este apreciat, inițial, pentru originalitatea povestirii create. x
Profesorul i-a trecut în carnet nota zece, obținută la tema pentru
acasă.
x
6. Precizarea unei trăsături a tiparului narativ, ilustrată cu o secvență din textul 1. 6 puncte
– precizarea oricărei trăsături – 2 puncte
– ilustrarea trăsăturii cu o secvență relevantă din text – 2 punct
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1
punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de enunțuri indicat – 1 punct
Sugestie de răspuns:
O trăsătură a tiparului narativ este prezența naratorului. În fragmentul citat, naratorul relatează
întâmplările la persoana I, fiind și personaj, așa cum reiese din secvența: ,,Pentru mine asta însemna
sfârșitul vacanței”.
7. Prezentarea unei diferențe între atitudinea elevilor față de profesori, așa cum este prezentată în textul
1 și în textul 2, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
6 puncte

Barem · pagina 2

79
– precizarea unei diferențe (de exemplu: gradul de respect al elevilor față de profesori etc.)- 2
puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea atitudinii elevilor din fiecare text (prezentare adecvată, prin valorificarea unei
secvențe relevante din text – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 saumai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– respectarea numărului minim de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.
Sugestie de răspuns:
În cele două texte-suport, este prezentat raportul dinte elevi și profesori, în mod diferit.
De exemplu, în textul 1, elevii nu îi respectă pe profesorii din școală. Doamna directoare este
ironizată din cazuza modului în care își poartă părul și a stilului vestimentar, iar profesorul de matematică
primește porecla „Fie-A-B”.
În textul 2, atitudinea elevilor față de profesorii lor este una respectuoasă, îi apreciază pentru munca
depusă și așteaptă nerăbdători să primească încurajări și note din partea dascălilor.
8. Justificarea răspunsului la întrebarea dată. 6 puncte
– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– justificarea răspunsului menționat, prin referire la una dintre emoțiile prezente în text (justificare
adecvată – 1 punct; încercare de justificare – 0 puncte) – 1 punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată – 2 puncte; încercare de valorificare – 1 punct;
lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai
multe greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Sugestie de răspuns:
Faptul că este felicitat de profesorul Mazilu îi provoacă lui Mircea Eliade o stare de entuziasm.
Vede o victorie personală momentul în care profesorul îl laudă în fața întregii clase și îi citește povestirea
cu voce tare, mai ales pentru că în anul școlar trecut fusese corigent la limba română. Starea de fericire l-
a însoțit pe Mircea Eliade întreaga zi, deoarece profesorul i-a dat nota zece pentru temă, chiar dacă, inițial,
îl învinuise că a copiat.
9. Asocierea fragmentului din „Pânza de păianjen” de Cella Serghi cu un alt text literar studiat la clasă sau
citit ca lectură suplimentară, prin prezentarea unei valori comune (de exemplu: empatia, familia,
copilăria, educația etc.). 6 puncte
− numirea unei valori identificate în textul dat – 1 punct
− precizarea titlului și a autorului unui text literar (din literatura română sau din literatura universală) asociat textului
dat, pe baza valorii identificate – 1 punct
− prezentarea valorii comune, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text (prezentare adecvată
– 2 puncte; încercare de prezentare sau referire la un singur text – 1 punct; lipsa prezentării - 0 puncte) – 2
puncte
− respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct
− încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
Notă! Nu este obligatorie citarea în valorificarea secvențelor.

Barem · pagina 3

80
Sugestie de răspuns:
Fragmentul citat din „Pânza de păianjen” de Cella Serghi poate fi asociat cu textul ,,Minunea”, scris de R. J.
Palacio, având ca valoare comună empatia.
În textul 1, personajul Diana Slavu o ajută pe Ilinca să depășească emoția de a intra în noua clasă și teama de
a se prezenta în fața colegilor. Empatia Dianei se manifestă prin gesturile făcute: întinde mâna, surâde încurajator și o
prezintă pe Ilinca în fața clasei în mod pretențios.
Empatia este o valoare centrală care apare în romanul ,,Minunea”, scris de R. J. Palacio. Diverse personaje
învață să îl accepte pe August, un băiat cu o deformare facială, și să îl sprijine, demonstrând cum empatia
poate duce la relații mai armonioase și la comunități incluzive.
B.
1. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: a 2 puncte
2. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
3. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
4. Încercuirea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2
puncte
5. Selectarea, din fragmentul dat, a oricăror trei verbe la diferite moduri. 6 puncte
– câte 1 punct pentru selectarea oricărui verb – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea modului fiecărui verb – 3 x 1 punct = 3 puncte
Sugestie de răspuns:
Verbul Modul
,,am scris” indicativ
,,(m-)aș fi trezit” condițional - optativ
,,să fiu citit” conjunctiv
6. Alcătuirea unei propoziții afirmative, în care substantivul „caiet” să fie complement indirect și a
unei propoziții negative, în care adverbul „acasă” să fie atribut. 6 puncte
- câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărui tip de enunț cerut – 2 x 1 punct = 2 puncte
- câte 1 punct pentru respectarea fiecărei funcții sintactice indicate – 2 x 1 punct = 2 puncte
- câte 1 punct pentru respectarea normelor de exprimare, de punctuație și a ortografiei în fiecare
enunț (0 greșeli – 1 punct; 1 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
Sugestie de răspuns:
(1) I-am pus o copertă lucioasă caietului de matematică.
(2) Nu își mai amintește de grădina de acasă.
7. Transcrierea propozițiilor din fraza dată, cu precizarea felului acestora și a tipului de raport
sintactic stabilit între acestea. 6
puncte
- câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții – 2 x 1 punct = 2 puncte
- câte 1 punct pentru stabilirea felului fiecărei propoziții– 2 x 1 punct = 2 puncte
- stabilirea raportului sintactic- 2 puncte
Sugestie de răspuns:
„Aveam, uneori, în vis, senzația unei căderi de la înălțime” = propoziție principală
„dar totdeauna, înainte de a ajunge la pământ și a mă face țăndări, mă trezeam” = propoziție principală

Barem · pagina 4

81
Tipul de raport sintactic: raport de coordonare (copulativă).
8. Rescrierea corectă a textului dat (de exemplu: Copiii vor să aibă părinți care să le îndeplinească
toate visurile. Fiecare dintre aceștia dorește să primească de Crăciun cât mai multe cadouri. Toți i-au
scris lui Moș Crăciun dorințele lor.): 0 greșeli – 6 puncte; 1 greșeală – 5 puncte; 2 greșeli – 4 puncte; 3
greșeli – 3 puncte; 4 greșeli – 2 puncte; 5 greșeli – 1 punct; 6 greșeli sau mai multe – 0 puncte
6 puncte
Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a mesajului dat, întrucât în rescrierea
acestuia elevul poate face și alte greșeli.
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Conținutul caracterizării – 12 puncte
− câte 1 punct pentru precizarea oricăror două date de identificare a personajului (nume, ocupație,
origine, portret fizic etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 1 punct pentru numirea oricăror două trăsături morale ale personajului
2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 3 puncte pentru ilustrarea oricăror două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență
comentată 2 x 3 puncte = 6 puncte
• câte 1 punct pentru numirea mijlocului de caracterizare – 2 x 1 punct = 2 puncte
• câte 2 puncte pentru comentarea secvenței în care este ilustrat mijlocul de caracterizare numit
(comentare adecvată – 2 puncte; citarea sau parafrazarea unei secvențe, încercare de comentare – 1
punct; lipsa secvenței comentate – 0 puncte) – 2 x 2 puncte = 4 puncte
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului 2 puncte
• identificarea unei valori – 1 punct
• corelarea valorii – 1 punct
Redactarea compunerii – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct;
3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitate 1 punct
Sugestie de răspuns:
Personajul literar este un produs al imaginației scriitorului care participă la acțiune și prin
intermediul căruia, autorul își transmite propriile gânduri, emoții, idei către cititor.
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Barem · pagina 5

82
Diana Slavu este personajul principal al textului ,,Pânza de păianjen”, scris de Cella Serghi, fiind
conturat, în fragmentul citat, atât prin mijloace directe, cât și indirecte de caracterizare. Este o elevă din
clasa a V-a de liceu și se remarcă prin firea ei contradictorie.
Caracterizarea directă se concretizează în portretul fizic realizat de personajul-narator. Diana
impresionează prin părul vâlvoi și ochii verzi care ,,scăpărau”.
Ca modalități de caracterizare indirectă se remarcă relația cu alte personaje și comportamentul ei
în mediul școlar. Trăsătura de caracter dominantă a Dianei este altruismul, care încadrează acest personaj
în tipologia omului empatic. Comportamentul față de Ilinca conturează imaginea unei fete empatice, care
sare în ajutorul noii colege aflate într-un moment de impas: ,,Diana și-a proptit mâna întinsă pe umărul
meu, și, cu cealaltă, m-a prezentat clasei cu o emfază”.
În relația cu profesorii dă dovadă de lipsă de respect, îl poreclește pe profesorul de matematică
„Fie-A-B”, pentru că începea mereu orele cu această propoziție. Fata se bucură de aprecierea întregii clase
pentru glumele și farsele pe care le face și este încurajată în demersul său, fiind cea mai populară fată din
clasă: ,,Parcă o văd, chiar atunci, în prima mea zi de școală, dând buzna în clasă și vestind fetelor că
directoarea s-a tuns.” Diana își trăiește viața de elevă cu intensitate. Are o fire extrem de energică: ,,Diana
nu intra pe ușă, irupea”.
O valoare pe care o pot identifica atât în viața personală, cât și în comportamentul personajului
Diana Slavu este empatia, deoarece nu rămân indiferentă la oamenii aflați în dificultate și încerc să îmi
ofer ajutorul ori de câte ori am ocazia.
Așadar, Diana Slavu este un personaj care, prin alegerile și dezvoltarea sa, reflectă tipologia
elevului care își dorește să fie în centrul atenției, dar care poate manifesta și altruism.
Deschide documentul original

Detaliile fișei

Materie
Limba română
Tip
Test de antrenament · Brăila
Data probei
Data exactă nu este precizată în sursă (2026)
Unde / context
Test de antrenament · nu a fost dat la examen
Variantă
Nespecificată

Răspunsuri directe

Cum folosești această variantă?

Ce material este acesta?

Această fișă prezintă test de antrenament · brăila pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2026), iar contextul este: test de antrenament · nu a fost dat la examen. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.

Cum rezolv corect subiectul?

Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.

Pot vedea subiectul fără cont?

Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.