Se încarcă profesorii disponibili…

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Subiect — acces directBarem — acces direct

Model de pregătire · Informatică · 2025

Facultatea de Automatică și Calculatoare · TUIASI

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 8 pagini

Subiect · pagina 1

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ias, i
Facultatea de Automatic s, i Calculatoare *
Admitere  sesiunea iulie ****
Domeniile: Calculatoare s, i tehnologia informat, iei
Ingineria sistemelor (Automatic s, i informatic aplicat )
Subiecte la testul gril de Informatic
1. Se consider urm toarea expresie logic (X OR Z) AND (NOT ((X OR Y) AND Z)). Prin OR se înt, elege sau logic,
AND înseamn s, i logic, NOT înseamn negare. Fie valorile pentru X, Y, Z:
I. X ← False; Y ← True; Z ← False ;
II. X ← True; Y ← False; Z ← False;
III. X ← False; Y ← False; Z ← False;
IV. X ← False; Y ← False; Z ← True;
Aleget, i combinat, ia corect astfel încât evaluarea expresiei s dea rezultatul True.
(a) I (b) II (c) I s, i III (d) II s, i IV
2. Care este valoarea as, at dup execut, ia urm toarei secvent, e de cod?
char s i r A [ ] = " Admitere2024 " ;
char s i r B [ 1 0 0 ] = "B" ;
char p [ 1 0 0 ] ;
s t r c p y ( p , s i r A + 3 ) ;
s t r c a t ( s i r B , p + 2 ) ;
cou t << s t r l e n ( s i r B ) ;
(a) 10 (b) 8 (c) 9 (d) 7
3. Ce se as, eaz în urma rul rii secvent, ei:
char s [ 1 0 0 ] ;
int i ;
s t r c p y ( s , " T e s t i n f o r m a t i c a " ) ;
for ( i = 0 ; i < s t r l e n ( s ) = 1 ; i ++)
i f ( s t r c h r ( " A u t o m a t i c a s i C a l c u l a t o a r e " , s [ i + 1 ] ) )
s t r c p y ( s + i , s + i + 1 ) ;
cou t << s ;
(a) Tsinfraia (b) etinomtca (c) etnfomtca (d) etinomtc
4. Fie secvent, a de mai jos. Indicat, i un algoritm care s fac acelas, i lucru, s, tiind c vectorul init, ial are valori generate
aleatoriu s, i c se dores, te ca algoritmul ales s e cât mai ecient. Prin ↔ se înt, elege interschimbarea celor 2 valori.
pentru i = n, 2 execut
pentru j = 1, n − 1 execut
dac a[j] < a[j + 1] atunci
a[j + 1] ↔ a[j]
(a) Ciurul lui Eratostene. (b) Sortarea prin insert, ie (c) Sortare prin interclasare (d) Algoritmul lui Euclid
1

Subiect · pagina 2

5. Câte comparat, ii ale valorilor elementelor vectorului v sunt efectuate de funct, ia process la apelul process(v, 8, 85)?
int v [ ] = { 1 0 , 2 5 , 3 0 , 4 5 , 5 0 , 6 5 , 8 0 , 9 5 } ;
int p r o c e s s ( int v [ ] , int n , int x ) {
int i ;
for ( i = 0 ; i < n ; i ++) {
i f ( v [ i ] == x ) return i ;
}
return i ;
}
(a) 8 (b) 7 (c) 5 (d) 6
6. Un c min de student, i are 4 etaje, iar pe ecare etaj sunt 5 camere. În ecare camer stau maxim 4 student, i. Pentru
a t, ine aceast evident, se foloses, te o matrice mat, cu indecs, ii primului element 0, 0. Matricea, precum s, i num rul
total de student, i se salveaz într-o structur Camin, denit astfel:
struct Camin
{
int mat [ 4 ] [ 5 ] ;
int n r S t u d e n t i ;
} ;
Dac se dores, te as, area num rului de student, i aat, i în camerele de la parter, ce instruct, iuni se pot folosi? Pentru
accesarea elementelor matricii a fost declarat o variabil c de tip Camin, iar elementele structurii au fost init, ializate
corect.
(a)
for ( i = 0; i < 5; i ++)
{
cout << c . mat [ i ][0] << " " ;
}
(b)
for ( i = 0; i < 5; i ++)
{
cout << c . mat [0][ i ] << " " ;
}
(c)
for ( i = 0; i < 5; i ++)
{
cout << mat [ i ][0] << " " ;
}
(d)
for ( i = 0; i < 5; i ++)
{
cout << c . mat [ i ][0]. nrStudenti << " " ;
}
7. Care este indexul elementului cu valoarea 5 în tabloul v dup apelul funct, iei transform(v, 8) ?
int v [ ] = { 1 , 5 , 3 , 4 , 6 , 7 , 9 , 8 } ;
void t r a n s f o r m ( int v [ ] , int n ) {
int j = n = 1 ;
for ( int i = 0 ; i < j ; i ++) {
int temp = v [ i ] ;
v [ i ] = v [ j ] ;
v [ j ] = temp ;
j ==;
}
}
(a) 4 (b) 7 (c) 5 (d) 6
2

Subiect · pagina 3

8. Vlad vrea s joace un joc cu prietenul s u Mihai, s, i se gândes, te s aplice un algoritm pentru amestecarea lmelor
preferate ale lui Mihai. Acestea sunt stocate init, ial în urm torul vector:
char f i l m e [ ] [ 5 0 ] = { " f i l m _ a c t i u n e " , " film_comedie " , " film_drama " , " f i l m _ w e s t e r n " } ;
Fie funct, iile:
void swap_element ( char f i l m e [ ] [ 5 0 ] , int index_1 , int index_2 )
{
char aux [ 5 0 ] ;
s t r c p y ( aux , f i l m e [ index_1 ] ) ;
s t r c p y ( f i l m e [ index_1 ] , f i l m e [ index_2 ] ) ;
s t r c p y ( f i l m e [ index_2 ] , aux ) ;
}
void p r o c e s a r e ( char f i l m e [ ] [ 5 0 ] )
{
int v a l o a r e = 32 ;
for ( int i n d e x = 0 ; i n d e x < 4 ; i n d e x++)
{
v a l o a r e = v a l o a r e * 4 ;
v a l o a r e = v a l o a r e = 5 ;
v a l o a r e = v a l o a r e % 50 ;
}
swap_element ( f i l m e , v a l o a r e % 4 , ( v a l o a r e % 4 + 2 ) % 4 ) ;
swap_element ( f i l m e , ( v a l o a r e % 4 + 1 ) % 4 , ( v a l o a r e % 4 + 3 ) % 4 ) ;
swap_element ( f i l m e , ( v a l o a r e % 4 + 2 ) % 4 , v a l o a r e % 4 ) ;
swap_element ( f i l m e , ( v a l o a r e % 4 + 3 ) % 4 , ( v a l o a r e % 4 + 1 ) % 4 ) ;
}
Care este ordinea elementelor din vectorul f ilme dup rularea funct, iei procesare(f ilme)?
(a) filme[]={"film_comedie", "film_actiune", "film_drama", "film_western"}
(b) filme[]={"film_actiune", "film_drama", "film_comedie", "film_western"}
(c) filme[]={"film_western", "film_comedie", "film_drama", "film_actiune"}
(d) filme[]={"film_actiune", "film_comedie", "film_drama", "film_western"}
9. Se dores, te procesarea urm torului s, ir de 8 numere naturale:
int s i r [ 8 ] = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 } ;
Care este valoarea returnat de apelul funct, iei procesare_sir(sir)?
void p r o c e s a r e _ s i r ( int s i r [ ] )
{
int s i r _ 2 [ 8 ] ;
int s i r _ 3 [ 8 ] ;
for ( int i n d e x = 0 ; i n d e x < 8 ; ++i n d e x )
{
s i r _ 2 [ 7 = i n d e x ] = s i r [ i n d e x ] ;
}
for ( int i n d e x = 0 ; i n d e x < 4 ; ++i n d e x )
{
s i r _ 3 [ i n d e x ] = ( ( s i r [ i n d e x ] * 2 ) + s i r _ 2 [ i n d e x ] ) ;
}
for ( int i n d e x = 4 ; i n d e x < 8 ; ++i n d e x )
3

Subiect · pagina 4

{
s i r _ 3 [ i n d e x ] = ( s i r [ i n d e x ] + ( s i r _ 2 [ i n d e x ] * 4 ) ) ;
}
for ( int i n d e x = 0 ; i n d e x < 8 ; ++i n d e x )
{
s i r [ i n d e x ] = ( 2 * s i r _ 2 [ i n d e x ] + 3 * s i r _ 3 [ i n d e x ] ) ;
}
}
(a) sir[] = {35, 36, 37, 38, 54, 43, 32, 21};
(b) sir[] = {35, 36, 38, 37, 54, 43, 32, 21};
(c) sir[] = {35, 36, 37, 38, 54, 43, 21, 32};
(d) sir[] = {35, 37, 36, 38, 54, 43, 32, 21};
10. Care sunt valorile tabloului v dup apelul funct, iei tranform(v, 8) ?
int v [ ] = { 0 , 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 } ;
void t r a n s f o r m ( int v [ ] , int n ) {
int temp [ n ] ;
for ( int i = 0 ; i < n ; i ++) {
temp [ i ] = v [ ( i +3) % n ] ;
}
for ( int i = 0 ; i < n ; i ++) {
v [ i ] = temp [ ( i +2) % n ] ;
}
}
(a) {5, 6, 7, 1, 2, 3, 4, 0}
(b) {5, 6, 7, 4, 3, 2, 1, 0}
(c) {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 0}
(d) {5, 6, 7, 0, 1, 2, 3, 4}
11. Care este valoarae returnat de apelul funct, iei process(mat) ?
int mat [ 4 ] [ 4 ] = {
{ 1 , 2 , 3 , 4 } ,
{ 5 , 6 , 7 , 8 } ,
{ 9 , 1 , 2 , 3 } ,
{ 4 , 5 , 6 , 7}
} ;
int p r o c e s s ( int mat [ 4 ] [ 4 ] ) {
int m = 0 ;
for ( int i = 1 ; i < 3 ; i ++) {
m += mat [ i ] [ 0 ] + mat [ i ] [ 3 ] ;
}
for ( int i = 0 ; i < 4 ; i ++) {
4

Subiect · pagina 5

m += mat [ 0 ] [ i ] + mat [ 3 ] [ i ] ;
}
return m;
}
(a) 67 (b) 63 (c) 50 (d) 57
12. Ordinul de complexitate timp al algoritmului clasic de înmulμire a dou matrici Am×n ³i Bn×p este:
(a) O(mp) (b) O(mn2p) (c) O(mnp) (d) O(n2)
13. O cofet rie ofer gratuit 3 sortimente de topping pentru înghet, at . Dac sunt disponibile în total 10 tipuri de topping,
câte variante are Bogdan de a alege gratuit cele 3 topping-uri?
(a) 100 (b) 110 (c) 150 (d) 120
14. Se consider toate s, irurile de lungime 1, 2 s, i 3 formate din elemente din s, irul 1, 2, 3, 4, 5. Câte dintre aceste s, iruri
au elementele ordonate strict descresc tor s, i un num r impar de elemente impare.
(a) 10 (b) 13 (c) 25 (d) 85
15. Alex vrea s descopere un cod secret folosit pentru accesarea unui seif digital. El s, tie c acest cod este format din 4
caractere, ecare reprezentând o cifr între 0 s, i 9, din care doar cifrele pare 0, 2, 4, 6, 8 sunt utilizate.
Alex decide s foloseasc un brute force attack, testând toate combinat, iile posibile pân când descoper codul corect.
Care este num rul maxim de încerc ri es, uate pe care le poate face Alex (dar care respect condit, iile) înainte de a
ghici codul corect?
(a) 120 (b) 624 (c) 626 (d) 625
16. Fie funct, iile:
void fct_aux_1 ( int index , int a r r a y [ ] )
{
a r r a y [ i n d e x ] = 10 * i n d e x + a r r a y [ i n d e x ] + 1 ;
a r r a y [ i n d e x ] = a r r a y [ i n d e x ] / 2 ;
}
void fct_aux_2 ( int a r r a y [ ] )
{
for ( int i n d e x = 0 ; i n d e x < 8 ; ++i n d e x )
{
a r r a y [ i n d e x ] = a r r a y [ i n d e x ] * 3 + 5 ;
a r r a y [ i n d e x ] = a r r a y [ i n d e x ] / 2 ;
}
}
int c a u t a r e _ b i n a r a ( int a r r [ ] , int low , int high , int x )
{
v a r _ g l o b a l a = ( v a r _ g l o b a l a + 1 ) * 2 ;
i f ( high >= low ) {
int mid = low + ( hig h = low ) / 2 ;
i f ( a r r [ mid ] == x )
return mid ;
5

Subiect · pagina 6

i f ( a r r [ mid ] > x )
return c a u t a r e _ b i n a r a ( a r r , low , mid = 1 , x ) ;
return c a u t a r e _ b i n a r a ( a r r , mid + 1 , high , x ) ;
}
return =1;
}
Din programul principal main() sunt rulate urm toarele instruct, iuni:
int a r r a y [ ] = { 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 7 , 8 } ;
for ( int i n d e x = 7 ; i n d e x >= 0 ; index ==)
{
fct_aux_1 ( 7 = index , a r r a y ) ;
}
fct_aux_2 ( a r r a y ) ;
c a u t a r e _ b i n a r a ( array , 0 , 7 , 5 3 ) ;
Precizat, i care este valoarea variabilei globale var_globala dupa rularea codului de mai sus, s, tiind ca aceasta a fost
init, ializat cu valoarea 5.
(a) 12 (b) 26 (c) 54 (d) 110
17. Fie codul de mai jos:
int v [ ] = { 8 , 3 , 5 , 2 , 4 } ;
int n=5;
for ( int i = 1 ; i < n ; i ++)
{
int aux = v [ i ] ;
int j = i ;
while ( j > 0 && v [ j = 1 ] < aux )
{
v [ j ] = v [ j = 1 ] ;
j ==;
}
v [ j ] = aux ;
}
Câte din armat, iile de mai jos sunt adev rate?
i) Metoda ordoneaz descresc tor un vector folosind sortarea prin insert, ie
ii) Metoda ordoneaz descresc tor un vector folosind sortarea prin select, ie
iii) Metoda ordoneaz cresc tor un vector folosind sortarea prin metoda bubblesort
iv) Metoda ordoneaz cresc tor un vector folosind sortarea prin metoda num r rii
v) Dup a treia iterat, ie a lui i, vectorul arat astfel: 8, 5, 4, 3, 2
vi) Dup a patra iterat, ie a lui i, vectorul arat astfel: 8, 5, 3, 2, 4
(a) 2 (b) 1 (c) 3 (d) 4
18. În graful orientat complet cu 6 noduri, num rul ciclurilor hamiltoniene distincte (dac au cel put, in o muchie diferit )
este:
(a) 6 (b) 120 (c) 5 (d) 720
6

Subiect · pagina 7

19. Într-un graf conex cu 60 de vârfuri s, i 120 de muchii, care este num rul maxim muchii ce pot  eliminate astfel încât
graful s r mân conex:
(a) 60 (b) 61 (c) 59 (d) 1
20. Fie G un graf neorientat cu m noduri, care este complet. Presupunem c avem un num r de n astfel de grafuri,
notate cu G1, G2, ...Gn. Aceste grafuri sunt conectate într-o structur S de tip lant, de grafuri: G1 − G2 − ... − Gn.
Conectarea a dou grafuri adiacente din structura S se face printr-o singur muchie. Presupunem c pentru toate
grafurile Gk din structura S, conectarea cu grafurile adiacente se face prin acelas, i nod.
Care este diametrul structurii S?
Denit, ii:
G = (V, E) - graf neorientat cu setul de noduri V s, i setul de muchii E.
d(u, v) - distant, a minim dintre nodurile u s, i v, egal cu num rul de muchii al celui mai scurt drum dintre u s, i v.
ϵ(u) = max
u∈V d(u, v) - excentricitatea nodului u.
radius(G) = min
u∈V ϵ(u) - raza grafului G.
diameter(G) = max
u∈V ϵ(u) - diametrul grafului G.
(a) 2 ∗ (n − 1) (b) n − 1 (c) n + 1 (d) n ∗ m − 1
21. Fie urm toarea funct, ie. Câte dintre armat, iile de mai jos sunt adev rate, dac init, ial x = 0, vectorul a are toate cele
n elementele nule (n >= 4), iar la apelarea funct, iei y are valoarea 4?
int fun ( int &x , int y , int a [ ] )
{
i f ( y <= 0 )
return x ;
e l s e {
a[==y ] = ++x ;
x = a [ y ] ;
return fun ( x , y=1, a ) ;
}
}
i) Valorile nenule din vector dup apelarea funct, iei sunt egale cu y.
ii) Pentru apelul cerut funct, ia va returna valoarea 4.
iii) Pentru apelul cerut a[1] va avea la nal valoarea 2.
iv) Exist o eroare pentru c nu se precizeaz num rul de elemente a vectorului a.
v) a[y] va genera un mesaj de eroare pentru ca y va ajunge la valori mai mici ca 0.
vi) Pentru apelul cerut funct, ia se va autoapela (nu se num r apelul initial) de 2 ori.
(a) 1 (b) 2 (c) 3 (d) 4
22. Care este valoarea returnat de apelul funct, iei process(20250, 0) ?
int p r o c e s s ( int n , int m) {
i f ( n == 0 ) return m;
return p r o c e s s ( n / 1 0 , m * 10 + n % 1 0 ) ;
}
(a) 20250 (b) 52020 (c) 2025 (d) 5202
23. Pe un bulevard sunt cate N becuri (numerotate de la 1 la N) pe ambele trotuare, a³ezate echidistant si simetric fata
de axul drumului. Pentru economie, unele becuri sunt aprinse (stare 1), iar altele sunt stinse (stare 0). Becurile de
pe oricare parte a bulevardului sunt legate între ele astfel încât ap sarea comutatorului unui bec produce modicarea
7

Subiect · pagina 8

atât a st rii lui, cât ³i a becurilor vecine lui. Deci, dac se atinge comutatorul becului i (2iN-1) atunci se modic
st rile becurilor i-1, i s, i i+1. Dac se atinge comutatorul becului 1, atunci se modic st rile becurilor 1 s, i 2, iar dac
se atinge comutatorul becului N, atunci se modic st rile becurilor N-1 s, i N.
Se doreste ca st rile becurilor de pe ambele trotuare sa e identice. Daca pe trotuarul A starile celor 10 becuri sunt:
A=1, 0, 0, 1, 1, 0, 1, 1, 0, 1
Iar pe trotuarul B toate becurile sunt stinse (stare 0). Care este numarul minim de atingeri ale comutatoarelor de
pe trotuarul B astfel incât becurile s aib acees, i stare pe ambele trotuare (starea becurilor de pe trotuarul A nu se
modica)?
(a) 7 (b) 6 (c) 5 (d) Nu exist o succesiune de atingeri care s satisfac cerint, a
24. Se consider funct, ia
void f o o ( int n ) {
i f ( n >= 1 ) {
f o o ( n = 1 ) ;
f o o ( n = 3 ) ;
cou t << n ;
}
}
De câte ori este invocat funct, ia f oo(), dac în main se apeleaz f oo(6)? (a) 15 (b) 25 (c) 35 (d) 45
25. Ce valoare returneaz apelul funct, iei fun(s, 4) din urm toarea secvent, de cod?
struct data {
int i d x [ 5 ] ;
int v a l [ 5 ] ;
} ;
struct data t = {
{ 1 , 2 , 1 , 4 , 3 } ,
{ 1 , 2 , 3 , 2 , 4}
} ;
int fun ( struct data t , int n ) {
i f ( n < 0 ) return 1 ;
return fun ( t , n = 1 ) + t . v a l [ t . i d x [ n ] ] ;
}
(a) 16 (b) 14 (c) 12 (d) 13
8
Deschide documentul original
Barem · 2 pagini

Barem · pagina 1

R spunsurile corecte cu explicat, ii
1. d
#include <i o s t r e a m >
using namespace s t d ;
int main ( )
{
// i n t X=0,Y=1,Z=0;
// i n t X=1,Y=0,Z=0;
// i n t X=0,Y=0,Z=0;
// i n t X=0,Y=1,Z=0;
/*
// I . X F a l s e ; Y True ; Z F a l s e ; F
// I I . X True ; Y F a l s e ; Z F a l s e ; A
// I I I . X F a l s e ; Y F a l s e ; Z True ; F
//IV . X True ; Y True ; Z True ; F
*/
cout <<(X | | Z) && ( ! ( X | | Y && Z ) ) ;
return 0 ;
}
2. b
3. b
4. b
5. a
Funct, ia process returneaz indexul primei aparit, ii a unei valori într-un tablou. Dac valoarea nu este în tablou atunci se
returneaz dimensiunea tabloului.
6. b
7. d
Funct, ia transform realizeaz inversarea elementrlor tabloului.
8. d
Rulare pas cu pas
9. a
Rulare pas cu pas
10. d
Funct, ia transform realizeaz o permutare a elementelor tabloului v.
11. d
Funct, ia process calculeaz suma elementelor de pe conturul matricei.
12. c
13. d
combinari de 10 luate cate 3

Barem · pagina 2

14. b
Multimi de lungime 1 sunt 3, de lungime 2 sunt 3 formate dintr-un nr par si unul impar, si inca 3 formate din al doilea
numar par si cate unul impar, de lungime 3 este unul cu toate elementele impare si alte 3 formate din dou numere pare
si unul impar.
15. b
Exist 625 combinat, ii posibile (54 = 625), iar num rul maxim de încerc ri es, uate înainte de a ghici corect codul este
625 − 1 = 624.
16. c
Rulare pas cu pas
17. b
i) este corecta dup a treia iterat, ie vectorul este 8, 5, 3, 2, 4
int v[] = 8, 3, 5, 2, 4 ; int n=5; for (int i = 1; i < n; i++) int aux = v[i]; int j = i; while (j > 0 v[j - 1] < aux) v[j] =
v[j - 1]; j; v[j] = aux; for (int k = 0; k < n; k++) coutv[k] " "; coutendl;
18. b
Sunt n-1 permut ri. (n-1)! = 5! = 120
19. b
20. c
Diametrul este dat de nodul/nodurile cu excentricitatea maxim . Cu alte cuvinte, diametrul este cel mai lung dintre
cele mai scurte drumuri dintre oricare dou noduri din structura S. Cel mai lungi astfel de drumuri minime sunt între
nodurile care apart, in grafurilor din extremit t, ile structurii S, adic G1 s, i Gn.
Cum structura S este G1 − G2 − ... − Gn, rezult ca avem un num r de n − 1 muchii de la G1 la Gn, f r a considera
muchii din interiorul grafurilor. Cum conectarea unui graf Gk cu grafurile adiacente, Gk−1 s, i Gk+1, se face prin acelas, i
nod, rezult c ecare graf intermediar Gk nu adaug muchii suplimentare pe drumul minim dintre G1 s, i Gn. Astfel,
drumul minim între G1 s, i Gn este n − 1.
Nodurile cu excentricitate maxim sunt toate nodurile din G1 diferite de nodul prin care se face legatura cu G2 s, i toate
nodurile din Gn diferite de nodul prin care se face leg tura cu Gn−1. Practic se mai adaug dou muchii pe drumul
minim care conecteaz nodurile din G1 s, i Gn cu nodurile de leg tur .
Prin urmare, excentricitatea maxim (diametrul structurii S) este (n − 1) + 2 = n + 1.
21. b
i) Fals, vor  2 valori nenule pe pozit, iile 1 s, i 3 ii) Fals, va returna 2 iii)Adevarat iv) Fals v) Fals vi) Adevarat
include <iostream> using namespace std;
int fun(int x,int y, int a[]) if (y<=0) return x; else a[y]=++x; x=a[y]; cout  "apel "; return fun(x,y-1,a);
int main() int x = 0; int a[] = 0, 0, 0, 0; cout  fun(x, 4, a)  endl; for(int i = 0; i < 4; ++i ) cout  a[i]  " "; cout 
endl; cout  x; return 0;
22. d
Apelul funct, iei process(n, 0) calculeaz num rul obt, inut prin inversarea cifrelor num rului n.
23. b
3, 2, 6, 7, 8, 9
24. b
25 (24 apeluri + 1 apel in care nu se intampla nimic)
25. b
Deschide documentul original
Continuă pregătirea

Alte subiecte de la aceeași facultate

Vezi arhiva completă
Examen de admitere · 2025Informatică · Varianta ADeschide fișa Examen de admitere · 2025Matematică · Varianta ADeschide fișa Model de pregătire · 2025Informatică · Modelul 11Deschide fișa Model de pregătire · 2025Matematică · Modelul 11Deschide fișa Model de pregătire · 2025Matematică · Modelul 12Deschide fișa Examen de admitere · 2026Informatică · Varianta ADeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2025 pentru Informatică, la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.