Se încarcă profesorii disponibili…

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Subiect — acces directBarem — acces direct

Examen de admitere · Fizică · 2019

Facultățile cu admitere prin concurs scris · UniBuc

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · document original

Acest document nu conține suficient text selectabil. Citește subiectul în vizualizatorul de mai sus sau deschide originalul.

Deschide documentul original
Barem · 5 pagini

Barem · pagina 1

23 iulie 2019, Admitere UPB, Fizică Fa. Enunţuri şi rezolvare (dr. Savu-Sorin Ciobanu)
1. Un sistem termodinamic închis efectuează un lucru mecanic de 200 J şi primeşte o cantitate de
căldură de 600 J. Variaţia energiei interne a sistemului este: (6pct.)
a) 600 J; b) 400 J; c) 300 J; d) -800 J; e) 800 J; f) -600 J.
Rezolvare 1: Variaţia energiei interne este diferenţa dintre căldura primită şi lucrul mecanic
efectuat: J400LQU  . Răspuns corect b).
2. Un mol de gaz ideal cu căldura molară la volum constant 2/R3C v  suferă o transformare
descrisă de relaţia , unde a este o constantă pozitivă. Căldura molară în această
transformare este: (6pct.)
2
aVT 
a) 5R/2; b) R; c) 3R/2; d) R/2; e) 2R; f) 3R.
Rezolvare 2. Folosind ecuaţia termică de stare a gazului ideal RTpV  şi ecuaţia transformării
suferite de gazul ideal , obţinem , adică2
aVT  2
RaVpV  bVp  , unde este tot o
constantă pozitivă. În coordonate p-V transformarea gazului este descrisă de o dreaptă care trece
prin origine. Considerînd transformarea între stările iniţială şi finală de temperaturi şi
Rab 
iT fT ,
după calcularea variaţiei energiei interne  iTfV TνCΔU  şi a lucrului mecanic efectuat de gaz
     if TT 2
i
2
fif
if
2
R
VV
2
b
VV
2
pp
L 

 , folosind LUQ  şi definiţia căldurii
molare  if TT
Q
C 
 , se obţine căldura molară a gazului în această transformare
R2
2
R
CC v  . Răspuns corect e).
3. Printr-un rezistor cu rezistenţa  40R trece un curent cu intensitatea . Energia
disipată pe rezistor în timp de o oră este: (6pct.)
A5I 
a) 7,2 MJ; b) 100 kJ; c) 3,6 kJ; d) 3,6 MJ; e) 7,2 kJ; f) 20 kJ.
Rezolvare 3. Energia degajată de rezistor este = 3,6 MJ. Răspuns corect d).tRIW 2

4. Într-un circuit simplu format dintr-o sursă cu tensiunea electromotoare , rezistenţa
internă şi un rezistor cu rezistenţa
V12E 
 5,0r  5,5R , intensitatea curentului este: (6pct.)
a) 6 A; b) 24 A; c) 4 A; d) 2 A; e) 0,5 A; f) 3 A.

Barem · pagina 2

Rezolvare 4. A2
rR
E
I 

 . Răspuns corect d).
5. Un corp cu masa de 0,5 kg se află în repaus la înălţimea de 0,5 m faţă de sol. Energia
potenţială a corpului în cîmp gravitaţional ( 10g  m/s2 ) este: (6pct.)
a) 5 J; b) 0,5 J; c) 0,25 J; d) 25 mJ; e) 2,5 J; f) 25 J.
Rezolvare 5. . Răspuns corect e).J5,2mghE p 
6. Randamentul unei maşini termice care funcţionează după un ciclu Carnot între temperaturile
300 K şi 800 K este: (6pct.)
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .%5,62 %80 %5,87 %5,37 %5,42 %30
Rezolvare 6. %5,62
8
5
K800
K300
1
T
T
1
c
r  . Răspuns corect a).
7. Un rezistor cu rezistenţă variabilă este alimentat de 4 baterii identice legate în serie, fiecare cu
tensiunea electromotoare şi rezistenţa internăV5,1E   3,0r . Valoarea maximă a puterii ce
poate fi debitată pe rezistor este: (6pct.)
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .W30 W15 W12 W5,7 W2,1 W6
Rezolvare 7. Gruparea bateriilor are tensiunea electromotoare echivalentă V64EE e  şi
rezistenţa internă echivalentă Ω1,24rre  . Pentru o valoare a rezistenţei exterioare egală cu
se degajă o putere maximă pe rezistorer   W5,7
r2
E
rPmax 2
e
2
e
e  . Răspuns corect d).
8. Rezistenţa echivalentă a doi rezistori cu rezistenţele  4R1 şi legaţi în paralel
este: (6pct.)
 12R 2
a) ; b) ; c)4 8 6 ; d) ; e)16 10 ; f) 3 .
Rezolvare 8. Folosind
21e R
1
R
1
R
1  , se obţine  3R e . Răspuns corect f).
9. Trei corpuri de mase sunt legate printr-un fir ideal trecut peste trei scripeţi
ideali ca în figură. Valoarea absolută a raportului acceleraţiilor corpurilor de masă şi
este: (6pct.)
321 m3mm 
1m 3m
a) 1; b) 2/3; c) 4; d) 1/3; e) 2; f) 4/3.

Barem · pagina 3

Rezolvare 9. Comparînd masele corpurilor, tragem concluzia că urcă, urcă şi
coboară, cu valorile absolute ale acceleraţiilor şi . Cum firul este ideal, tensiunea este
aceeaşi în tot firul. Astfel, legea a doua a dinamicii pentru cele trei corpuri se scrie:
3m 2m 1m
3a , 2a 1a
333 amgmT 
111 amTgm 
222 amgmT2 
Cum la o urcare cu distanţa x a corpului 3, fără ca corpul 1 să se mişte, corpul 2 coboară cu x/2
(evident, în acelaşi timp), iar la o coborîre cu distanţa x a corpului 1, fără ca corpul 3 să se mişte,
corpul 2 urcă cu x/2 (sau mai general, la o urcare cu distanţa x3 a corpului 3 şi la o coborîre cu
distanţa x1 a corpului 1 într-un interval de timp dat, corpul 2 urcă cu o distanţă 2
xx
x 31
2

 ),
obţinem:
2
aa
a 31
2


Exprimînd T dintr-una din primele 3 ecuaţii şi înlocuind în celelalte două, şi folosind şi cea de-a
patra ecuaţie, obţinem un sistem de 3 ecuaţii liniare cu 3 necunoscute, , şi , care are
soluţiile:
1a 2a 3a
2ga1 
0a 2 
2ga 3 
În final, 1
a
a
3
1  . Răspuns corect a).
Comentariu: Comparînd cu consideraţiile iniţiale, constatăm că într-adevăr urcă,
într-adevăr coboară, iar are o acceleraţie nulă, deci dacă viteza sa iniţială este nulă, rămîne
în repaus
3m 1m
2m
.
10. Racheta Saturn folosită în programul Apollo genera o forţă de propulsie de 35 MN. Ştiind că
masa rachetei era de 2800 tone, acceleraţia acesteia după lansare a fost ( m/s 2 ) (6pct.)10g 
a) 10 m/s 2 ; b) m/s 2 ; c) m/s 2 ; d) m/s 2 ; e) m/s 2 ; f) m/s 2 .28 7 35 5,2 5,3
Rezolvare 10. Lansarea fiind pe verticală, acceleraţia rachetei este


 g
m
F
m
mgF
a 5,2 m/s 2 . Răspuns corect e).
11. Un corp cu masa de 2 kg are viteza 10 m/s. Impulsul corpului este: (6pct.)
a) 100 ; b) 5 ; c) 50 ; d) 10sN  sN  sN  sN  ; e) 20 sN  ; f) 2 sN  .
Rezolvare 11.  mvp 20 kg·m/s = 20 sN  . Răspuns corect e).
12. Un mobil cu masa g se mişcă după legea (x este măsurat în metri
iar t în secunde). Energia cinetică a mobilului la momentul
200m    2
t2t24tx 
2t  s este: (6pct.)
a) 4 J; b) 1 J; c) 10 J; d) 30 J; e) 2 J; f) 20 J.

Barem · pagina 4

Rezolvare 12. Viteza mobilului este   t42
dt
dx
tv  , deci   102v  m/s şi J10
2
mv
E
2
c  .
Răspuns corect c).
13. În SI unitatea de măsură pentru căldura specifică este: (6pct.)
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) .1
KJ 
 KkgJ 1   1
kgJ 
 11 KmolJ   11 KkgJ   1
KkgJ 

Rezolvare 13. Din definiţie Tm
Q
c 
 , deci   Kkg
J
c SI 
 . Răspuns corect e).
14. În circuitul din figură se cunosc  3R1 şi  9R 2 . Rezistenţa echivalentă între punctele
A şi B este: (6pct.)
a) b) c) ; d) ; e)5,7 ; 5,4 ; 6 5 5,2 ; f)5,6 .
Rezolvare 14. Considerăm că se pune o tensiune electrică între punctele A şi B, cu borna
pozitivă pe A, şi cea negativă pe B. În acest caz curenţii electrici care trec prin gruparea de
rezistenţe se figurează astfel:
ABU
I 1 I 4
II
I 5
I 3
I 2
Folosim acum simetria montajului de rezistoare. Astfel, rotind figura cu 180°:
(eventual desenînd-o pe o altă hîrtie), observăm mai întîi curenţii, apoi punem tensiunea electrică
cu borna pozitivă pe B (care acum a ajuns în stînga), deci schimbăm sensul tuturor
curenţilor. Constatăm că avem aceeaşi figură ca la început (borna B este vechea bornă A şi
invers), şi că:
ABU
15 II 
24 II  .
Folosind aceste rezultate, refacem prima figură:

Barem · pagina 5

I 1 I 2
II
I 1
I 3
I 2
Folosind legile lui Kirchhoff, avem:
21 III 
321 III 
221311 RIRIRI 
Din ultimele două ecuaţii obţinem:
21
11
2 RR
RI2
I 

 
21
121
3 RR
RRI
I 

 .
Avem, folosind semnificaţia rezistenţei echivalente între punctele A şi B:
  21
21
1e21eeAB RR
RR3
IRIIRIRU 


şi de asemenea, folosind drumul dintre punctele A şi B format din laturile din partea de sus a
grupării:
21
21
112211AB RR
R3R
IRIRIRU 

 .
Deci rezistenţa echivalentă între punctele A şi B este:



 5
RR3
R3R
RR
21
21
1e . Răspuns corect d).
15. Un gaz ideal se destinde adiabatic. În cursul procesului volumul creşte de 100 ori iar
temperatura scade de 10 ori. Exponentul adiabatic al gazului este: (6pct.)
a) 4/3; b) 2; c) 7/5; d) 3/2; e) 6/5; f) 5/4.
Rezolvare 15. Legea transformării adiabatice este . Folosind şi
datele din enunţ scriem
1
ff
1
ii
1 VTVTctTV  
10
T
T
100
V
V
f
i1
1
i
f 




 

. Deci exponentul adiabatic al gazului este
5,1 . Răspuns corect d).
Deschide documentul original
Continuă pregătirea

Alte subiecte de la aceeași facultate

Vezi arhiva completă
Examen de admitere · 2019Fizică · Varianta FbDeschide fișa Examen de admitere · 2019Matematică · Algebră și analiză MaDeschide fișa Examen de admitere · 2019Matematică · Algebră și analiză MbDeschide fișa Examen de admitere · 2019Matematică · Geometrie și trigonometrieDeschide fișa Examen de admitere · 2018Fizică · Varianta FaDeschide fișa Examen de admitere · 2018Fizică · Varianta FbDeschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă examen de admitere din 2019 pentru Fizică, la Facultățile cu admitere prin concurs scris. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.