Subiect · pagina 1
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
1
Prezenta lucrare conține pagini
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2024– 2025
Limba și literatura română
Simulare județeană
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Subiect · pagina 2
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
2
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
Automobilul înghițea lacom șoseaua, care se strecură, hopuroasă, peste lanuri înverzite, pe lângă
coline împrăștiate ca niște mușuroaie uriașe, printre tufișuri uitate ici-colo ca perii în barba unui spân.
Doctorul Ispas, de la spitalul Maica Domnului, se ducea într-o inspecție pe neașteptate în satul Ciolănești,
unde se zicea că bântuie, ascunsă, o molimă strașnică de scarlatină.
Era un om blajin doctorul Ispas, veșnic cu zâmbetul pe buze și cu ochelarii pe nas, ras ca un englez,
și un binefăcător din naștere. Oculist prețuit și miop, desfășura o muncă neobosită pentru ocrotirea celor
ce-și chinuiesc viața într-un întunerec fără sfârșit. Îi plăcea să-i zică lumea "apostolul meseriei doftoricești".
De aceea nu primea niciodată bani pentru consultații, izbutind chiar să cheltuiască cu apostolatul o parte
bunicică din averea frumoasă ce-i rămăsese de la părinți.
Acuma se înfunda în pernele de piele, foarte îngrijorat să nu-l azvârle în vreun șanț zguduiturile
mașinii. Îi stătea mereu pe limbă să poruncească șoferului îndrăgostit de iuțeala să meargă mai cu băgare
de seamă, dar parcă-i era rușine să arate că i-e frică. Aerul dimineței, aspru și rece, îl izbea în față și-l
învioră...
Automobilul alerga din ce în ce mai năvalnic. Satele rămâneau în urmă unele după altele...
Poate din pricina aerului proaspăt, poate din pricina zguduiturilor nemiloase, Ispas simți deodată că i-e
foame. Și fiindcă se apropiase de țintă, se plecă și strigă șoferului:
— Ascultă, Petre! ... Auzi? ... Oprești la cârciumă, nu la primărie, auzi? ... întâi luăm ceva și pe
urmă...
Șoferul, rezemat pe volan, cu gâtul întins ca un jocheu întârziat, răspunse, moțăind scurt din cap:
-— Bine.
Peste câteva minute intrau în Ciolănești, și mașina se opri înaintea cârciumei, care se pitula, cu o
sfială ademenitoare, tocmai în fața bisericii. Pe prispa soioasă, vreo doi țărani, cu luleaua între măsele, se
holbau la mașina ce pufăia trudită. Doctorul se descotoșmăni din tartane, își întinse picioarele amorțite și se
dădu jos, scuturându-se de praf.
— Găsim pe aici ceva de mâncare, oameni buni? zise dânsul spre ţăranii sculaţi în picioare.
— Apoi de, boierule, ca la ţară, făcu un bătrân cu faţa prietenoasă şi cu nişte plete năclăite.
În faţa cârciumei se ivi hangiul, foarte plecat şi încântat.
— Poftiţi, conaşule, poftiţi!… Avem orice vă cere inima…
Doctorul Ispas porni să intre. În clipa aceea, însă, răsări ca din pământ un cerşetor orb, cu cămaşa
zdrenţuită şi murdară, desculţ, încins cu o sfoară noduroasă, cu o căciulă cenuşie într-o mână, iar în cealaltă
cu un băţ zdravăn, şi se apropie mormăind jalnic şi tărăgănat.
— Fie-vă milă de un biet orb… Bogdaproste… D-zeu să vă miluiască…
Ispas şovăi puţin, apoi se opri, scoase nişte bani şi-i aruncă în căciula cerşetorului. Intră pe urmă în cârciumă,
întovărăşit de bolborosirile de mulţumire ale orbului, care pipăise în grabă banii şi se roşise de bucurie.
Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiect · pagina 3
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
3
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
În vreme ce mânca, doctorul se gândi mereu la cerşetorul orb. Să fie oare orb din naştere? Să-şi fi
pierdut vederea pe urma vreunei boli? Ce trist e să vezi cerşind un om voinic! Uite, dacă statul s-ar îngriji
niţel de nenorociţii ăştia, n-ar mai întâlni orbi în fiecare comună. Desigur!...
„Trebuie să mai văd pe sărmanul cela! De unde ştii că nu e vorba de vreo năpastă trecătoare? De
ce să nu-l ajutăm să se facă om dacă-i cu putinţă?”
Plăti, își puse pardesiul și ieși mândru că i s-a îmbiat iar prilejul să-și împlinească apostolatul.În față
cârciumii se adunase o mulțime de țărani cari înconjurase automobilul și descoseau pe șofer. Primarul și
notarul, prinzând de veste c-a sosit un boier mare, veniră grăbiți și îmbrăcați parc-ar fi mers la biserică.
- Unde-i cerșetorul? întrebă doctorul apropiindu-se de trăsură.
- Pe aici trebuie să fie, se îmbulzi un țăran dezghețat. Unde ești, mă orbule? Hai, că te cheamă
boierul!...
Cerșetorul apăru în curând și întinse căciula, mormăind mai jalnic și mai disperat. Doctorul Ispas se
apropie cu blândețe, dar tânguirile orbului duhneau groaznic a rachiu...
Se uită cu luare-aminte, îi căscă ochii pe rând, îi întoarse genele pe dos și-n vremea aceasta îl
întrebă întruna: de când nu mai vede deloc, ce simte când apasă cu degetul, pe albeață, de ce s-a apucat
de cerșetorie... Iar orbul povestea, oftând des, că s-au împlinit la Paște șapte ani de când nu mai vede
lumina zilei, că i-a venit din senin, s-a culcat seara teafăr și s-a trezit dimineață vai de capul lui, că n-a avut
bani să se arate la doctor și că Dumnezeu l-a pedepsit să trăiască din mila satelor... țăranii se îmbulzeau în
jurul lor, aruncau câte-o vorbă și chicoteau necrezători în spatele doctorului.
(Liviu Rebreanu, Cerșetorul )
Tartan – Șal sau pled din bumbac
Apostolat –misiune de apostol
Textul 2
Decizia orientării tinerilor către un anumit domeniu de activitate poate debuta încă din perioada
primei copilării, mai ales în cazul profesiilor cu abilități speciale precum cele artistice, sportive sau cele care
necesită o supra-specializare într-o anumită arie profesională. În aceste cazuri, părinții sunt cei care
identifică la copil înclinații către anumite domenii cum ar fi descoperirea talentului muzical, a unor abilități
motrice specifice sportului de performanță sau preocuparea excesivă a copilului către tehnică .
În această situație, atunci când copilul alocă interes pentru anumite activități specifice este
recomandat ca părinții să îl susțină în exersarea acelor abilități și în identificarea nevoilor de dezvoltare
într-o anumită arie profesională. Dacă depistăm la copil talentul muzical, artistic, tehnic sau sportiv, iar
acesta ne solicită suportul în vederea exersării lui, este recomandat să îl orientăm și să îl susținem în
alegerea meseriei respective.
Majoritatea tinerilor în momentul orientării către o anumită profesie sunt idealiști și urmează, inițial,
modele fanteziste sau modele parentale pe care le-au preluat fără a le filtra, în procesul interacțiunii cu
părinții. De câte ori nu auzim la un copil sau la un adolescent “Vreau să mă fac astronaut să descopăr galaxii
și civilizații necunoscute încă omenirii” sau “Vreau să mă fac medic ca mama!”? În astfel de situații alegerea
carierei nu are un temei rațional și este foarte posibil ca tânărul să revină ulterior asupra deciziei luate.
Ca orice decizie, alegerea unei cariere implică două componente majore: cea afectivă și cea
rațională. „Mi-ar plăcea să urmez o carieră în domeniul X, dar nu este bine plătită și va trebui să îmi aleg
altceva” este fraza care pune cel mai bine în ecuație cele două variabile. Inițial tinerii fac alegeri pe baza
dorințelor, idealurilor sau a pasiunilor pentru anumite aspecte ale lumii înconjurătoare, iar în acest caz,
pentru a demara proiectul numit „profesie” este necesar să activeze și alte resurse precum cele de tip
motivațional sau volitiv. Este important ca în procesul alegerii carierei tinerii să fie bine informați cu privire la
perspectivele dezvoltării în acel domeniu de activitate. Atunci când spune „Da, asta vreau să fac în viață!”
tânărul trebuie să știe care sunt implicațiile profesionale, materiale, emoționale, sociale și financiare ale
acelei opțiuni.
Alegerea unei profesii se poate dovedi a fi un proces extrem de anevoios, întrucât pot interveni
variabile care pot influența alegerea făcută. Este important ca alegerea unei cariere să pornească de la
nevoile și asteptările tânărului cu privire la perspectivele dezvoltării sale, dar trebuie să fie abordată și din
perspectiva dinamicii societății actuale. Meseria practicată trebuie să fie actuală, modernă și să răspundă
nevoilor sociale curente.
(https://www.lapsiholog.com/alegerea-unei-cariere-mecanisme-psihologice)
Subiect · pagina 4
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
4
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
1. Completează spațiile cu informații din textul 1. 2 puncte
Când au ajuns în satul _________________ mașina s-a oprit în fața ________________
A.
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Doctorul Ispas se duce în satul Ciolănești:
a) pentru a se întâlni cu primarul.
b) pentru a investiga o posibilă epidemie de scarlatină.
c) pentru a participa la o întâlnire la cârciumă.
d) pentru a trata personal câțiva pacienți cu scarlatină.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Când copilul demonstrează talent într-un anumit domeniu, părinții trebuie:
a) să îl oblige să practice acel talent.
b) să îl orienteze și să îl susțină în alegerea meseriei potrivite.
c) să îi permită să ia decizii independente fără nicio ghidare.
d) să îi limiteze timpul dedicat exersării talentului.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Cârciuma din sat se afla:
a) în fața bisericii.
b) în spatele bisericii.
c) la marginea satului.
d) lângă primărie.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Doctorul Ispas avea o avere frumoasă rămasă de la părinți.
Cerșetorul era orb de aproape șapte ani.
Doctorul Ispas era relaxat și nu părea deranjat de zguduiturile mașinii.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
Alegerea carierei este un proces simplu și lipsit de variabile externe.
Toți tinerii sunt idealiști când își aleg profesia.
Meseria practicată trebuie să răspundă nevoilor societății.
Subiect · pagina 5
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
5
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, o diferență între limbajul utilizat în textul 1 și cel din textul 2,
valorificând câte o secvență din fiecare text. 6 puncte
8. Ce simte doctorul Ispas după ce se întâlnește cu cerșetorul? Justifică-ți, în 50-100 de cuvinte,
răspunsul la întrebare, prin referire la o emoție, valorificând textul 1. 6 puncte
6. Transcrie două figuri de stil diferite din fragmentul următor, precizând felul acestora: ,,Automobilul
înghițea lacom șoseaua, care se strecură, hopuroasă, peste lanuri înverzite, pe lângă coline împrăștiate
ca niște mușuroaie uriașe, printre tufișuri uitate ici-colo ca perii în barba unui spân.” 6 puncte
Subiect · pagina 6
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
6
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 puncte
Au același număr de litere și sunete cuvintele din seria:
a) cârciumă, înghițea, jocheu.
b) ochelarii, bunicică, genele.
c) sociale, cerșetorul, specifice.
d) alegere, excesivă, decizie.
B.
9. Asociază fragmentul din Cerșetorul de Liviu Rebreanu cu un text literar studiat la clasă sau citit ca
lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o
secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
Subiect · pagina 7
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
7
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
2. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 puncte
Există doar cuvinte derivate în seria:
a) înghițea, tufișuri, neobosită.
b) prietenoasă, zguduiturilor, iuțeala.
c) orbului, jalnic, oftând.
d) bucurie, fiecare, precum.
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 puncte
Sensul contextual al expresiilor sublinate în secvența: ,,îi stătea mereu pe limbă să poruncească șoferului
îndrăgostit de iuțeală să meargă mai cu băgare de seamă” este:
a) îi venea să spună, cu grijă
b) nu-și amintea clar, cu atenție
c) era gata să spună, cu interes
d) avea un lapsus, precaut.
4. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 2 puncte
Există o relație de omonimie între cuvintele din seria:
a) iar orbul povestea oftând des / întunericul dens îl copleșea;
b) mașina se opri înaintea cârciumei /automobilul alerga din ce în ce mai năvalnic
c) aerul dimineții aspru și rece, îl izbea în față / doctorul nu era un om aspru
d) n-ar mai întâlni orbi în fiecare comună / figura lui îmi este comună.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive comune aflate la cazuri diferite, pe care le vei
preciza: ,, Peste câteva minute intrau în Ciolănești, și mașina se opri înaintea cârciumei, care se pitula, cu
o sfială ademenitoare, tocmai în fața bisericii. Pe prispa soioasă, vreo doi țărani, cu luleaua între măsele,
se holbau la mașina ce pufăia trudită.” 6 puncte
Substantivul selectat Cazul substantivului
6. Alcătuiește o propoziție negativă în care substantivul doctor să aibă funcția sintactică de atribut în cazul
acuzativ(1) și o propoziție exclamativă în care adjectivul blajin să fie atribut în cazul dativ. (2) 6 puncte
7. Completează enunțul ,, Doctorul se gândește la cerșetorul orb” cu o propoziție, astfel încât în fraza
obținută să existe un raport de coordonare concluzivă. 6 puncte
Subiect · pagina 8
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
8
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe doctorul Ispas,
personajul din textul lui Liviu Rebreanu.
În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –1 punct;
ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în
care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
SUBIECTUL AL II-LEA 20 DE PUNCT
8. Rescrie enunțul următor, corectând greșelile de orice natură:
Nu alege o carieră doar pentru bani sau pentru că alții cred că ar fi cea mai optimă opțiune! Încearcă să
îți cunoști pasiunile care le ai! Tot ce contează este să fi deschis și să-ți urmezi inima. Consultă-te cu
părinții a căror păreri sunt inportante! O alegere greșită poate să aibe urmări neplăcute pentru tine.
Subiect · pagina 9
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
9
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
Subiect · pagina 10
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
10
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN TIMIȘ
Deschide documentul original
