Se încarcă profesorii disponibili…

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.

Test de antrenamentTestul 6Barem disponibil

Test de antrenament Evaluare Națională – Limba română, 2022 – Testul 6

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 10 pagini

Subiect · pagina 1

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
1
Prezenta lucrare conține ______ pagini
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2021 – 2022
Limba și literatura română
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Numele:…………………………………………...
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Școala de proveniență: ………........................
...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Nume şi prenume asistent Semnătura

Subiect · pagina 2

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
2
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
A fost odată ca niciodată, chiar în mijlocul codrului, un han în care trăiau un hangiu și o hangiță. Într-o zi,
hangiul a găsit într-o poiană o fată frumoasă și, după ce s-a sfătuit cu soția sa, au hotărât s-o crească la
fel ca pe copilul lor. Toți drumeții care poposeau la han o îndrăgeau pe fată și se mirau de frumusețea ei
neasemuită. O alintau „floarea cea frumoasă de la crâșma din codru”. E drept că și hangița era frumoasă,
însă Florița o întrecea cu mult.
Când a sosit vestea că împăratul va trece cu tot alaiul său prin acele locuri, hangiul a scos din beci
vinul cel mai bun, iar hangița s-a împodobit cu cele mai scumpe găteli. Dar frumusețea ei pălea în fața
Floriței care, chiar și îmbrăcată în haine de rând, a cucerit pe loc inimile aleșilor oaspeți.
Din ziua aceea însă, invidia a început să o roadă pe hangiță, care o punea pe fată la muncile cele mai
grele, în vreme ce ea se închidea într-o odaie și întreba o oglindă fermecată:
— Oare cine-i mai frumoasă, eu sau Florița?
Iar oglinda îi răspunde mereu la fel, că Florița e cea mai frumoasă. Hangița n-a mai putut să rabde,
așa că a chemat-o la ea pe Baba-Cloanța, o cotoroanță care trăia undeva în adâncul codrului. S-au înțeles
amândouă ca fata să fie dusă de cotoroanță în pădure, să-i scoată ochii și s-o lase în voia sorții.
Când Baba-Cloanța a văzut-o pe Florița, parcă nu-i venea să-i facă rău unei fete așa frumoase. Până
la urmă, a dus-o în pădure, unde o căprioară le-a tăiat calea. Dar, când s-a uitat la Florița, căprioara a
rămas țintuită în loc, deoarece farmecul fetei lua mințile oamenilor și animalelor deopotrivă.
Atunci cotoroanței i s-a făcut milă de fată, așa că […] a lăsat-o pe Florița să plece.
Fata a mers ce a mers până când a ajuns într-un luminiș unde se înălța o casă, în fața căreia un
cocoșat se chinuia să jumulească o pasăre, dar se vedea de la o poștă că nu prea se pricepe. Florița l-a
întrebat ce căuta de unul singur în mijlocul pădurii. Cocoșatul i-a povestit că avea grijă de casa unor bandiți
care în acel moment erau duși la furat și s-a plâns că multe îndura din partea acestora, căci nu le plăcea
mâncarea, care îi ieșea ba prea sărată, ba prea piperată.
— Pleacă degrabă, fetițo! a mai sfătuit-o cocoșatul. Dacă hoții te vor găsi aici, te vor ucide, căci sunt foarte răi!
Însă Florița nu s-a speriat, ba chiar s-a apucat să deretice prin casă și să facă mâncare. La scurt timp,
au apărut și cei doisprezece bandiți, lihniți de foame, iar cocoșatul a ascuns-o pe Florița sub pat.
Bandiții s-au mirat de curățenia din casă, apoi unul a gustat din friptura de porc, altul din cea de pui și
li s-au părut atât de gustoase, încât au început să se bată pe mâncare.
— Nu vă mai certați! le-a strigat Florița ieșind din ascunzătoarea ei. Dacă de acum încolo vă purtați
frumos și nu mai mergeți la furat, vă voi găti în fiecare zi!
Bandiții au rămas cu gura căscată, apoi s-au arătat bucuroși să o primească pe Florița în casa lor, iar
din acea zi nu s-au mai dus la furat.
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

Subiect · pagina 3

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
3
După o vreme, hangița, bănuind că fata nu murise în pădure, și-a întrebat din nou oglinda, dar
răspunsul a fost același, că Florița este cea mai frumoasă. Plină de mânie, a chemat-o iar pe Baba-Cloanța
la ea și împreună au pus la cale alte blestemății.
***, Florița din codru (basm repovestit de Adina Popescu)
Textul 2
Ana a început clasa I la școala de pe bulevardul Titulescu și m-am dus cu ea în prima zi, s-o văd
trecând pe sub bolta de gladiole ținute de colegii din clasele mai mari. Dar mai departe n-a vrut să meargă
decât cu mine de mână. Mi-am zis: „Are doar șase ani, e normal, hai cu ea până în clasă”. Acolo, a refuzat
să rămână singură în bancă, și atunci m-am așezat lângă ea, iar învățătoarea, foarte tânără, n-a zis nimic,
ne-am zâmbit reciproc, iar eu mi-am început orele în clasa I [...] cu o plăcere nespusă. Copiii din jur m-au
acceptat firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi să le liniez și lor caietele, să șterg cu guma etc. A
doua zi la fel, mă simțeam utilă și mă amuza să-mi mut acul patefonului la începutul plăcii. Până ce, într-a
treia sau a patra zi, la difuzorul din clasă, la care se auzea doar clopoțelul de recreație, a răsunat o voce
severă: „Bunica din clasa I D este rugată să vină la direcția școlii!”. Prinsă asupra faptului, m-am pornit,
cu învățătoarea și cu Ana după mine, spre cancelarie, unde directoarea m-a primit cu o privire consternată:
„Păi, ce ne-am face dacă toți copiii ar veni la școală cu cineva din familie? E împotriva regulamentului.”.
Chiar, ce ne-am face? Mi-a venit atunci ideea salvatoare: Sif. Am rugat-o pe directoare să mai
folosească difuzorul o dată ca să-l cheme pe fratele mai mare din clasa a III-a, și într-un minut el a fost la
ușă. I-am spus: „Ții minte poveștile de astă-vară din tabără? Ce-ar fi să vă duceți amândoi în clasa Anei
și să le spuneți și copiilor?” Ideea le-a plăcut și au pornit amândoi de mână, fără să se uite înapoi. Era
vorba de două basme adorabile, povestite de profesorul Constantin Kessler. În primul, un vrăjitor i-a
prefăcut pe Făt-Frumos, pe Ileana Cosânzeana și pe Zmeu în trei crenguțe pe care le-a băgat în sacul
lui. „Hai să le desenăm! După ce recunoașteți cine e fiecare crenguță?” (Desigur, Ileana era o floricică,
Făt-Frumos o creangă dreaptă, iar Zmeul, un scaiete țepos.) [...]
Învățătoarea mi-a povestit pe urmă că Sif a avut mare succes: Ana a desenat pe tablă crenguțe și
prăjiturele, iar copiii au fost încântați să asculte basme în loc de lecții. Prima sonerie de recreație nici nu
a fost luată în seamă, după a doua, Sif a declarat că mai știe și alte povești și a ținut-o așa până la ora
plecării acasă. A doua zi n-a mai fost nevoie să mă duc la școală, Ana avea deja o grămadă de prieteni.
Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele
A.
1. Notează, din textul 2, numele a două personaje de basm. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Casa din pădure este
a) a cocoșatului.
b) a cotoroanței.
c) a împăratului.
d) a unor bandiți.
Răspunsul corect: .

Subiect · pagina 4

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
4
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Sif le spune colegilor surorii sale
a) întâmplări din recreație.
b) povești auzite în tabără.
c) regulamentul școlar.
d) cum se liniază caietele.
Răspunsul corect: .
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Vocea care se aude la difuzor este
a) a bunicii.
b) a directoarei.
c) a învățătoarei.
d) a lui Sif.
Răspunsul corect: .
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Hangiul se pregătește cum se cuvine pentru a primi alaiul împărătesc.
Cocoșatului i se reproșează că mâncarea e prea sărată sau prea piperată.
Bandiții respectă condițiile puse de Florița și devin oameni mai buni.
Bunicii îi face plăcere să participe la orele clasei I D.
Domnul Kessler este directorul școlii.
Ana i-a făcut pe tablă portretul bunicii.
6. Precizează o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text. 6 puncte
7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o
secvență din fiecare text. 6 puncte

Subiect · pagina 5

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
5
8. Crezi că poveștile au farmec la orice vârstă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,
valorificând textul 2. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din „Florița din codru” cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, un personaj asemănător, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. 6 puncte

Subiect · pagina 6

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
6
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
În enunțul „Chiar, ce ne-am face? Mi-a venit atunci ideea salvatoare” sunt:
a) doi diftongi.
b) trei diftongi.
c) patru diftongi.
d) cinci diftongi.
Răspunsul corect: .
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte compuse este:
a) „Baba-Cloanța”, „luminiș”.
b) „doisprezece”, „deoarece”.
c) „hangița”, „recreație”.
d) „învățătoare”, „salvatoare”.
Răspunsul corect: .
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sensul structurii subliniate în enunțul „împreună au pus la cale alte blestemății” este:
a) au călătorit.
b) au îndreptat.
c) au planificat.
d) au împiedicat.
Răspunsul corect: .
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a) „n-a vrut să meargă decât cu mine de mână”; Cumpăr niște mine de pix.
b) „a refuzat să rămână singură în bancă”; A făcut împrumut la bancă.
c) „unde o căprioară le-a tăiat calea”; Piatra căzută în lac a făcut multe unde.
d) „Fata a mers ce a mers”; Radioul merge întruna de ieri pe același post.
Răspunsul corect: .

Subiect · pagina 7

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
7
5. Selectează, din secvențele următoare, trei adjective aflate la grade de comparație diferite, pe care le vei
preciza: „și-a întrebat din nou oglinda, dar răspunsul a fost același, că Florița este cea mai frumoasă”; „iar
învățătoarea, foarte tânără, n-a zis nimic, ne-am zâmbit reciproc”; „ca să-l cheme pe fratele mai mare din
clasa a III-a”. 6 puncte
Adjectivul selectat Gradul de comparație
al adjectivului selectat
6. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul „Prima
sonerie de recreație nici nu a fost luată în seamă.” să fie atribut. 6 puncte
Cuvântul care are funcție sintactică de subiect:
Enunțul:
7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul acestora: „Copiii din jur m-au acceptat firesc,
ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi să le liniez și lor caietele, să șterg cu guma etc.”. 6 puncte
8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane pe rețelele sociale.
Corectează greșelile de orice natură, rescriind enunțul! 6 puncte
Mi-ar place să nu fi indiferent la valorile din basmele creeate de autorii noștri preferați.

Subiect · pagina 8

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
8
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Florița, personajul din
textul 1.
În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Subiect · pagina 9

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
9

Subiect · pagina 10

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6
10
Deschide documentul original
Barem · 3 pagini

Barem · pagina 1

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 6
Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 3
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2021 – 2022
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE
Testul 6
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Punctajul total este de 100 de puncte. Nota finală se
calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (70 de puncte)
A.
1. Câte 1 punct pentru notarea, din textul 2, a oricăror două nume ale personajelor de basm (de
exemplu: Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
5. Câte 1 punct pentru stabilirea corectitudinii/incorectitudinii fiecăruia dintre enunțurile date; notarea
a două variante de răspuns pentru un enunț – 0 puncte 6 x 1 punct = 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Hangiul se pregătește cum se cuvine pentru a primi alaiul împărătesc. x
Cocoșatului i se reproșează că mâncarea e prea sărată sau prea piperată. x
Bandiții respectă condițiile puse de Florița și devin oameni mai buni. x
Bunicii îi face plăcere să participe la orele clasei I D. x
Domnul Kessler este directorul școlii. x
Ana i-a făcut pe tablă portretul bunicii. x
6. Precizarea unei trăsături a tiparului narativ (de exemplu: prezentarea unor acțiuni în succesiune,
principiul cauză-efect al acțiunii etc.) 6 puncte
– precizarea trăsăturii tiparului narativ – 2 puncte
– ilustrarea cu o secvență din oricare dintre cele două texte – 2 puncte
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 2 puncte; 2 greșeli – 1 punct;
3 sau mai multe greșeli – 0 puncte) – 2 puncte
7. Prezentarea unui element de conținut comun celor două texte (de exemplu: adaptarea la un nou
loc/nou început etc.) 6 puncte
– precizarea unui element de conținut comun – 2 puncte
– câte 1 punct pentru prezentarea elementului de conținut comun din fiecare text (prezentare
adecvată prin valorificarea a câte unei secvențe din fiecare text – 1 punct; încercare de prezentare –
0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
8. Motivarea răspunsului la întrebarea dată 6 puncte
– menționarea răspunsului la întrebarea dată – 1 punct
– motivarea răspunsului menționat (motivare adecvată – 1 punct; încercare de motivare – 0 puncte) – 1 punct
– valorificarea textului indicat (valorificare adecvată și nuanțată – 2 puncte; citarea sau parafrazarea unei
secvențe – 1 punct; lipsa valorificării – 0 puncte) – 2 puncte
– respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe
greșeli – 0 puncte) – 1 punct
– încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
9. Asocierea fragmentului din „Florița din codru” cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prin prezentarea unui personaj asemănător (de exemplu: Albă-ca-Zăpada/Ancuța cea
tânără etc.) 6 puncte
− precizarea unui alt text literar, asociat textului indicat, menționând titlul și autorul – 1 punct

Barem · pagina 2

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 6
Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 3
− precizarea unui aspect prin care se aseamănă cele două personaje – 1 punct
− câte 1 punct pentru prezentarea fiecărui personaj, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare
text (prezentare adecvată – 1 punct; încercare de prezentare – 0 puncte) – 2 x 1 punct = 2 puncte
− respectarea normelor de punctuație și a ortografiei (0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli –
0 puncte) – 1 punct
− încadrarea în numărul de cuvinte indicat – 1 punct
B.
1. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
2. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: b 2 puncte
3. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: c 2 puncte
4. Scrierea literei corespunzătoare răspunsului corect: d 2 puncte
5. Selectarea din secvențele date a celor trei adjective aflate la grade de comparație diferite („cea mai
frumoasă” – superlativ relativ de superioritate; „foarte tânără” – superlativ absolut de superioritate;
„mai mare” – comparativ de superioritate) 6 puncte
– câte 1 punct pentru selectarea corectă a fiecărui adjectiv – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea gradului de comparație al fiecărui adjectiv – 3 x 1 punct = 3 puncte
6. Alcătuirea unui enunț exclamativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul dat
să fie atribut (de exemplu: Ce strident e sunetul soneriei! etc.) 6 puncte
– identificarea cuvântului care are funcție sintactică de subiect („sonerie”) – 1 punct
– respectarea tipului de enunț cerut – 2 puncte
– alcătuirea enunțului în care cuvântul identificat să fie atribut – 2 puncte
– corectitudinea logică și gramaticală a enunțului – 1 punct
7. Transcrierea propozițiilor din fraza dată cu precizarea felului acestora („Copiii din jur m-au acceptat
firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi” – propoziție principală; „să le liniez și lor caietele” –
propoziție subordonată completivă directă; „să șterg cu guma etc.” – propoziție subordonată completivă
directă) 6 puncte
– câte 1 punct pentru transcrierea fiecărei propoziții – 3 x 1 punct = 3 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziții transcrise – 3 x 1 punct = 3 puncte
8. Rescrierea enunțului dat, corectând greșelile de orice natură (Mi-ar plăcea să nu fii indiferent la
valorile din basmele create de autorii noștri preferați.) – 0 greșeli – 6 puncte; 1 greșeală – 5 puncte; 2
greșeli – 4 puncte; 3 greșeli – 3 puncte; 4 greșeli – 2 puncte; 5 greșeli – 1 punct; 6 sau mai multe
greșeli – 0 puncte 6 puncte
Notă! În evaluarea răspunsului se va ține cont de scrierea corectă a enunțului dat, întrucât în
rescrierea acestuia elevul poate face și alte greșeli.
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Conținutul caracterizării – 12 puncte
− câte 1 punct pentru precizarea oricăror două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație,
origine, portret fizic etc.), de exemplu: tânără foarte frumoasă, orfană, crescută la un han etc.
2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 1 punct pentru numirea oricăror două trăsături morale ale personajului (de exemplu: harnică, bună
la suflet, înțeleaptă, modestă etc.) 2 x 1 punct = 2 puncte
− câte 3 puncte pentru ilustrarea oricăror două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată
(de exemplu: caracterizare indirectă, prin fapte/nume/relația cu celelalte personaje etc.)
2 x 3 puncte = 6 puncte
• câte 1 punct pentru numirea mijlocului de caracterizare – 2 x 1 punct = 2 puncte
• câte 2 puncte pentru comentarea secvenței în care este ilustrat mijlocul de caracterizare numit
(comentare adecvată – 2 puncte; citarea sau parafrazarea unei secvențe, încercare de
comentare – 1 punct; lipsa secvenței comentate – 0 puncte) – 2 x 2 puncte = 4 puncte
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului 2 puncte
• identificarea unei valori – 1 punct
• corelarea valorii – 1 punct

Barem · pagina 3

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba şi literatura română Testul 6
Barem de evaluare și de notare
Pagina 3 din 3
Redactarea caracterizării – 8 puncte
– marcarea corectă a paragrafelor 1 punct
– coerența textului: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– proprietatea termenilor folosiți: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– corectitudinea gramaticală: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– claritatea exprimării ideilor: în totalitate – 1 punct; parțial – 0 puncte 1 punct
– ortografia: 0 – 1 greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– respectarea normelor de punctuație: 0 – 2 greșeli – 1 punct; 3 sau mai multe greșeli – 0 puncte 1 punct
– lizibilitatea 1 punct
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă
doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Deschide documentul original

Detaliile fișei

Materie
Limba română
Tip
Test de antrenament
Data probei
Data exactă nu este precizată în sursă (2022)
Unde / context
Test de antrenament · nu a fost dat la examen
Variantă
Testul 6

Răspunsuri directe

Cum folosești această variantă?

Ce material este acesta?

Această fișă prezintă test de antrenament pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2022), iar contextul este: test de antrenament · nu a fost dat la examen. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.

Cum rezolv corect subiectul?

Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.

Pot vedea subiectul fără cont?

Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.