Subiect · pagina 1
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
1
Prezenta lucrare conține ______ pagini
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2021 – 2022
Limba și literatura română
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Numele:…………………………………………...
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Școala de proveniență: ………........................
...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Nume şi prenume asistent Semnătura
Subiect · pagina 2
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
2
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
La Capul Nord, la Capul Nord,
Adăpostit într-un fiord*
Şedea pe ţărm Apolodor
Posomorât şi gânditor.
Şedea pe ţărm, tăcut şi trist
Acest tenor, acest corist,
Şedea cu paraşuta spartă,
Fără busolă, fără hartă.
În larg vuia, clocotitor,
Întreg potopul apelor
Şi se jelea Apolodor...
„O, fraţii mei din Labrador,
Adio vouă, tuturor!
Pesemne că mi-e dat să mor
Aici, la ţărmul mărilor...” [...]
Dar iată, iată un vapor!
E pescadorul METEOR,
Cel mai de frunte pescador
Din Baltica în Labrador.
Sirena şuiera de zor:
— „Heeei! Cine eşti?” — „Un călător.”
— „Cum te numeşti?” — „Apolodor.”
— „Şi încotro?” — „Spre Labrador.”
— „De ce jeleşti?” — „Păi am să mor
Uitat şi fără ajutor...”
Şi i-au strigat atunci, în cor,
Matrozii* de pe METEOR:
— „Noi te luăm, Apolodor,
Că vasul nostru METEOR
E mare şi încăpător.
Ai drum ceva mai ocolit,
Căci navigăm spre răsărit,
Dar tot ajungi în Labrador.
Hai, urcă-te pe pescador!...”
Înveselit, Apolodor
Şi-a luat, suindu-se pe bord,
Adio de la Capul Nord. [...]
Unde-a mai fost Apolodor
Eu nu prea știu. (A cui e vina?)
A fost un drum obositor?
A zăbovit în Argentina?
S-a mai oprit să cerceteze
Câmpiile patagoneze?
Pe unde a făcut popas
Și câte zile a rămas?
La Capul Horn? În altă parte?
A izbutit Apolodor
Să mai găsească un vapor
Şi să pornească mai departe?
Atâta ştiu: era în marte...
Bătea un vânt de vreme rea
Şi-n largul mării viscolea
Cu fulgi de gheaţă, reci şi tari
Când a zărit Apolodor
Antarctica, printre gheţari...
Şi-a debarcat triumfător
Pe gheaţa Golfului Terror... [...]
Pe coasta Golfului Terror...
S-a adunat cu mic, cu mare,
Tot neamul lui Apolodor.
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Subiect · pagina 3
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
3
Şi l-au primit, la debarcare,
Bunicul Apolodorin
(Cel mai în vârstă pinguin)
Şi mama, Apolodorica,
(O pinguină, atâtica...),
Şi tata, Apolodorel,
(Un pinguin mărunt şi chel),
*fiord – golf maritim îngust, intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte și înalte
*matroz – marinar
Textul 2
Într-o dimineață m-a trezit liniștea. [...] Am aruncat pe mine pufoaica și am ieșit pe punte. Helmut,
colegul meu de cabină şi de la National Geographic, mi-o luase deja înainte. [...] Necuprinsul acela,
încremenirea rece, lumina din altă lume mi-au lăsat impresia nu că am ajuns într-un loc geografic de pe
hartă, ci că am pătruns într-un tărâm. Iar tărâmurile se întâlnesc în poveşti, nu în atlase. Și chiar așa era:
în timpul nopții, pe când dormeam, nava depășise Pasajul Drake, poarta furtunilor, acolo unde cele două
mari oceane, Atlanticul și Pacificul, se întâlnesc. [...] Inevitabil, ne vine în minte un gând: dacă Ushuaia,
de unde am plecat, este Fin del Mundo*, înseamnă că plutim deja dincolo de capătul lumii. Alţi pasageri,
cu ochii cârpiţi, au apărut pe punte, tăcuţi, respectuoși, ca și cum ar fi intrat într-o catedrală, fiecare cu
gândurile și emoţiile lui – cu lucirea unui vis împlinit în priviri. Abia puţin mai târziu, când ne-au scăldat
primele raze de soare, marea s-a însufleţit. Am zărit salturile pinguinilor și am auzit ţipetele păsărilor
Skua. Fiecare coadă de balenă ce se ivea plescăind la suprafaţă era întâmpinată cu urale și încurajări. [...].
Antarctica nu e așa departe. Din București, ajungi acolo după o zi și o noapte de zbor Buenos Aires – Ushuaia
și apoi alte două zile de navigaţie. Cam 12.000 de kilometri. [...] Nu cred că aș fi ajuns vreodată acolo
dacă nu ar fi fost Emil Racoviţă și faimoasa expediţie Belgica. Atunci când Fundaţia de Arte Vizuale și
casa de producţie Terra Incognita m-au cooptat în echipa de realizare a unui documentar despre marele
savant și explorator român, am crezut că misiunea mea se va rezuma la Racoviţă, speologul, cel care a
creat știinţa vieţuitoarelor din peșteri – biospeologia – și a fondat apoi la Cluj, în 1920, primul institut de
speologie din lume. Eram de mult un fan al lui. Fusesem deseori pe urmele lui Racoviţă în munţii Bihor,
acolo unde a cercetat peșteri. Savantul le-a explorat și le-a consemnat în carnetul său de teren și în
jurnalul său știinţific [...]. Cercetase multe peșteri în Pirinei, Maroc, Corsica și alte locuri, dar în munţii
Apuseni a ajuns în mai puţine decât și-ar fi dorit. Însă numele lor e ușor de reţinut, pentru că, nu știu cum
se face, toate s-au nimerit ca mai târziu să intre în elita speologică a României și unele chiar în cea a
lumii. De parcă maestrul le-a atins cu o baghetă magică. [...]
Racoviță era un pasionat fotograf: venise la bord cu un întreg laborator și credinciosul său Zeiss cu
două obiective, pentru a realiza fotografii stereoscopice. Imaginile sale au completat arhiva expediției, au
documentat specii de pești și peisaje întâlnite, ulterior au delectat publicul venit să-i asculte conferințele.
Brusc, după numai o lună de cercetări sistematice, cursul expediției Belgica s-a modificat dramatic. Un
vânt puternic a început să bată către sud. Căpitanul Adrien de Gerlache n-a rezistat tentației și s-a lăsat
purtat de vântul favorabil din dorința de a descoperi noi tărâmuri neexplorate. Timp de câteva zile, corabia
a avansat impetuos, trecând peste blocuri de gheață, printre aisberguri, străbătând ape pustii, nemaivăzute
de om. Dar, deodată, în fața sa a apărut un zid de gheață, un obstacol de netrecut. Încercând diverse
manevre de ocolire, corabia a fost prinsă tot mai mult în capcană. Temperatura a coborât cu repeziciune,
iar Belgica s-a trezit captivă în marea sleită de ger. […]
Belgica a rămas timp de un an în închisoarea banchizei* și a fost nevoită să devină prima expediție care
a iernat în Antarctica. Pentru a face față urgiei și pentru a izola pereții de lemn ai corabiei, sinistrații au clădit
nămeți de zăpadă în jurul ei. Rezerva de lignit era suficientă pentru a alimenta soba improvizată prin
modificarea motorului cu aburi. O insulă minusculă de căldură și umanitate în oceanul de pustietate înghețată.
Ca umbre ne târâm în neîntreruptul întuneric, prin nămolul de omăt ce viscolul clădea pe
puntea corabiei. În mohorâtele cabine, ghemuiți lângă sobă, legam în lungi povești, prin firul
amintirii, ceea ce aveam cu ceea ce lăsasem în țara soarelui, departe. Ori, în galbena lumină a
lămpii, răsfoiam cu dor cărți ce ne vorbeau de soare și iubire. Iar afară, în veci, urgie. Prin înaltele
catarge vântul șuiera năprasnic, lemnul înghețat trosnea, [...] prin plăcile lanului de gheață lung
cutremur se transmitea corabiei strânse între ele și de vaiet jalnic suna banchiza întreagă.* [...]
Cristian Lascu și Helmut Ignat, Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță
*Fin del Mundo – capătul lumii
*banchiză – întindere de gheață formată în regiunile polare
*fragment din jurnalul lui Emil Racoviță
Şi unchiul Apolodorini
Şi neamurile, şi vecinii... [...]
A fost o zi de sărbătoare
Pe coasta Golfului Terror...
Gellu Naum, Cartea cu Apolodor
Subiect · pagina 4
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
4
A.
1. Notează prenumele a două rude ale lui Apolodor, identificate în textul 1. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Vaporul care îl salvează pe Apolodor se numește
a) Argentina.
b) Baltica.
c) Capul Horn.
d) Meteor.
Răspunsul corect: .
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Pasajul Drake este punctul în care se întâlnesc două
a) continente.
b) echipaje.
c) mări.
d) oceane.
Răspunsul corect: .
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Prin cercetările lui Emil Racoviţă, au devenit celebre peșterile din
a) Apuseni.
b) Buenos Aires.
c) Terra Incognita.
d) Ushuaia.
Răspunsul corect: .
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Apolodor este sigur că își va revedea familia.
Apolodor ajunge în Labrador pe drumul cel mai scurt.
Familia de pinguini se reunește în Golful Terror.
Emil Racoviţă era pasionat de fotografie.
Pentru a supraviețui, echipajul de pe Belgica transformă motorul cu aburi într-o
sobă.
Emil Racoviță a înființat, la Cluj, primul institut de speologie din lume.
Subiect · pagina 5
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
5
6. Precizează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul următor, menționând
felul acestora. 6 puncte
„La Capul Nord, la Capul Nord,
Adăpostit într-un fiord
Şedea pe ţărm Apolodor
Posomorât şi gânditor.”
7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de
conținut. 6 puncte
8. Crezi că poveștile te pot ajuta să treci peste momente dificile? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100
de cuvinte, valorificând fragmentul din jurnalul lui Emil Racoviță, reprodus în textul 2. 6 puncte
Subiect · pagina 6
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
6
9. Asociază fragmentul din „Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum cu un alt text literar studiat la clasă sau
citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conțin vocale în hiat ambele cuvinte din seria:
a) „bucuria”, „pufoaica”.
b) „două”, „fiecare”.
c) „știință”, „realizare”.
d) „vuia”, „obiective”.
Răspunsul corect: .
Subiect · pagina 7
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
7
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte compuse este:
a) „biospeologie”, „maestrul”.
b) „Capul Nord”, „jalnic”.
c) „cercetase”, „fiecare”.
d) „vreodată”, „deseori”.
Răspunsul corect: .
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvântul „dramatic” este corect utilizat în enunțul:
a) Cursul expediției s-a modificat dramatic din cauza vremii.
b) Vremea se va îmbunătăți dramatic în următoarea perioadă.
c) Reporterii relatează foarte dramatic evenimentul, la fața locului.
d) Piesa de teatru este reprezentată dramatic pe scenă.
Răspunsul corect: .
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „Savantul le-a explorat și le-a consemnat
în carnetul său de teren și în jurnalul său știinţific.” sunt:
a) autorul, a redactat.
b) cercetătorul, a interzis.
c) eruditul, a notat.
d) profesorul, a semnat.
Răspunsul corect: .
5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza:
Și se jelea Apolodor...
„O, fraţii mei din Labrador,
Adio vouă, tuturor!
Pesemne că mi-e dat să mor
Aici, la ţărmul mărilor...[...]” 6 puncte
Substantivul selectat Cazul substantivului selectat
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care adjectivul „mare” să fie la gradul comparativ de egalitate (1) și un
enunț interogativ, în care substantivul „vapor” să aibă funcția sintactică de subiect (2). 6 puncte
(1)
(2)
Subiect · pagina 8
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
8
7. Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază, precizând felul acestora: „Belgica a rămas
timp de un an în închisoarea banchizei și a fost nevoită să devină prima expediție care a iernat în
Antarctica”. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul unui membru al clubului către
un prieten, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
Mulți ___________________ (membru) ai clubului de lectură mi-au spus că __________________
(a apărea, condițional-optativ, prezent) curând noi ediții ____________________ (cartea, singular, genitiv)
despre pinguinul care ________________________ (a crea, indicativ, prezent) melodii pentru cor,
____________________ (a fi, gerunziu) foarte talentat.
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Imaginează-ți că ești în vacanță, la bunicii tăi.
Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți reîntâlnirea cu cineva drag, pe
care nu l-ai văzut de foarte mult timp, incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una
descriptivă, de minimum 30 de cuvinte.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Subiect · pagina 9
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
9
Subiect · pagina 10
Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 1
10
Deschide documentul original
