Se încarcă profesorii disponibili…

Subiect și barem

PDF

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Subiect — acces directBarem — acces direct

Model de pregătire · Informatică · 2021

Facultatea de Automatică și Calculatoare · TUIASI

Înapoi la arhivă

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 9 pagini

Subiect · pagina 1

Universitatea Tehnic "Gheorghe Asachi" din Ias, i
Facultatea de Automatic s, i Calculatoare *
Admitere sesiunea iulie 2021
Domeniile: Calculatoare s, i tehnologia informat, iei
Ingineria sistemelor (Automatic s, i informatic aplicat )
Subiecte la testul gril de Informatic
1. Care dintre operatorii (==) s, i (=) pot  aplicat, i unei variabile de tip structur ?
(a) comparare egalitate (==) (b) asignare (=) (c) ambii operatori (d) nici unul
2. Care dintre relat, iile de mai jos indic apartenent, a variabilei x întregi la intervalul (−10, −2] ∩ [−7, 11].
(a) !(((x <= −10)&&(x > 11))||((x < −7)&&(x > −2)))
(b) !(((x <= −10)||(x > 11))&&((x < −7)||(x > −2)))
(c) !(((x <= −10)&&(x > 11))&&((x < −7)&&(x > −2)))
(d) !(((x <= −10)||(x > 11))||((x < −7)||(x > −2)))
3. Ce va as, a programul de mai jos:
int x = 5 ;
int main ( )
{
int x = x ;
c o u t << x ;
return 0 ;
}
(a) Eroare de compilare (b) Valoare nedenit (c) 5 (d) 0
4. Ce se va as, a la rularea secvent, ei urm toare?
int i , j , s = 0 ;
for ( i = 0 ; i < 5 ; i = i + 2 )
{
for ( j = 5 ; j > 3 ; j = i − 2 )
{
s = s + 1 ;
}
}
c o u t << " s = " << s ;
(a) s = 1
(b) s = 2
(c) s = 3
(d) s = 4
5. Ce se as, eaz la rularea urm toarei secvent, e de cod (indexul primului element din vector este 0, astfel x[0] are valoarea
'a'):
1

Subiect · pagina 2

{
int x [ ] = { ' a ' , ' b ' , ' c ' , ' j ' } , i ;
for ( i =0; i <4; i ++)
{
i f ( x [ i ] < ' c ' )
{
i f ( x [ i ] = 3 )
{
cou t << "A" ;
}
e l s e
{
cou t << "B" ;
}
}
e l s e
{
i f ( x [ i ] < ' i ' )
{
i f ( x [ i ] > ' g ' )
{
cout << "C" ;
}
}
e l s e
{
cou t << "D" ;
}
}
}
cou t << " ? " ;
}
(a) AAD?
(b) AAC?
(c) ABCD?
(d) BCD?
6. Într-un magazin de produse alimentare, pret, ul produselor scade cu cât acestea se apropie de data de expirare, dup
urm torul algoritm: începând cu 5 zile înaintea datei expir rii, pret, ul scade cu câte 10 % pe zi fat de pret, ul init, ial,
ajungând în ziua expir rii s e redus cu 50%. Algoritmul de stabilire a pret, urilor se ruleaz în ecare dimineat,
înainte de deschiderea magazinului.
De exemplu, dac un produs cost 100 de lei s, i expir pe 20 decembrie 2019, pret, ul se va reduce pe 16 decembrie la
90 de lei s, i va ajunge pe 20 decembrie la 50 de lei.
Care este varianta corect a subrutinei calculPret pentru realizarea acestui algoritm? Se consider deja scris s, i
funct, ional o subrutin care calculeaz câte zile mai sunt pân la expirarea produsului.
(a)
void c a l c u l P r e t ( )
{
i f ( z i l e P a n a L a E x p i r a r e < 5 )
p r e t D e A f i s a t = p r e t I n i t i a l − p r e t I n i t i a l * ( ( 5 − z i l e P a n a L a E x p i r a r e ) / 1 0 . 0 ) ;
e l s e
2

Subiect · pagina 3

p r e t D e A f i s a t = p r e t I n i t i a l ;
}
(b)
void c a l c u l P r e t ( )
{
i f ( z i l e P a n a L a E x p i r a r e < 5 )
p r e t D e A f i s a t = p r e t I n i t i a l * ( ( 5 − z i l e P a n a L a E x p i r a r e ) / 1 0 . 0 ) ;
e l s e
p r e t D e A f i s a t = p r e t I n i t i a l ;
}
(c)
void c a l c u l P r e t ( )
{
i f ( z i l e P a n a L a E x p i r a r e < 5 )
p r e t D e A f i s a t = p r e t I n i t i a l − ( 5 − z i l e P a n a L a E x p i r a r e ) / 1 0 . 0 ;
e l s e
p r e t D e A f i s a t = p r e t I n i t i a l ;
}
(d)
void c a l c u l P r e t ( )
{
i f ( z i l e P a n a L a E x p i r a r e < 5 )
p r e t D e A f i s a t = p r e t I n i t i a l ;
e l s e
p r e t D e A f i s a t = p r e t I n i t i a l − ( 5 − z i l e P a n a L a E x p i r a r e ) / 1 0 . 0 ;
}
7. Care din urm toarele declarat, ii ale unui tablou bidimensional sunt corecte:
char m1 [ 2 ] [ 3 ] = { ' a ' , ' b ' , ' c ' , ' d ' , ' e ' , ' f ' } ;
char m2 [ ] [ ] = { ' a ' , ' b ' , ' c ' , ' d ' , ' e ' , ' f ' } ;
char m3 [ ] [ 2 ] = { ' a ' , ' b ' , ' c ' , ' d ' , ' e ' , ' f ' } ;
char m4 [ 2 ] [ ] = { ' a ' , ' b ' , ' c ' , ' d ' , ' e ' , ' f ' } ;
(a) Doar m1
(b) m3 s, i m1
(c) Toate
(d) m1, m2 s, i m4
8. Fie matricea m, care are elementul de pe prima linie s, i prima coloan cu indecs, ii 0, 0:
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
Cum va ar ta matricea m dup rularea codul urm tor:
for ( i = 0 ; i < 5 ; i ++)
for ( j = i + 1 ; j < 5 ; j ++)
{
3

Subiect · pagina 4

aux = mat [ i ] [ j ] ;
mat [ i ] [ j ] = mat [ j ] [ i ] ;
mat [ j ] [ i ] = aux ;
}
(a)
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
(b)
1 1 1 1 1
2 2 2 2 2
3 3 3 3 3
4 4 4 4 4
5 5 5 5 5
(c)
5 5 5 5 5
4 4 4 4 4
3 3 3 3 3
2 2 2 2 2
1 1 1 1 1
(d)
5 5 5 5 5
4 4 4 4 4
3 3 3 3 3
2 2 2 2 2
1 1 1 1 1
9. Fie un vector cu 100 de elemente de tipul char. Fiecare element reprezint o liter din alfabetul latin (de la A la Z).
Pentru ecare element de pe pozit, ia i din vector se calculeaz o valoare Si care reprezint câte dintre literele de pe
pozit, iile de la 0 la i − 1 sunt înainte în alfabet.
De exemplu, pentru vectorul S, C, A, U, N , valoarea S4 este 2 deoarece doar literele C s, i A sunt înaintea literei N în
alfabet.
Care dintre funct, iile de mai jos returneaz corect suma tuturor valorilor Si, cu i de la 0 la 99?
(a)
int f ( int v [ 1 0 0 ] )
{
int sum = 0 ;
int i , j ;
for ( i = 1 ; i < 1 0 0 ; i = i + 1 )
for ( j = 0 ; j < i ; j = j + 1 )
i f ( v [ j ]− 'A '>v [ i ]− 'A ' )
sum = sum + 1 ;
return sum ;
}
(b)
int f ( int v [ 1 0 0 ] )
{
int sum = 0 ;
int i , j ;
for ( i = 0 ; i < 1 0 0 ; i = i + 1 )
for ( j = 0 ; j < i ; j = j + 1 )
i f ( v [ j ]<v [ i ] )
sum = sum + 1 ;
return sum ;
}
(c)
int f ( int v [ 1 0 0 ] )
{
int sum = 0 ;
int i , j ;
for ( i = 1 ; i < 1 0 0 ; i = i + 1 )
for ( j = i +1; j < 1 0 0 ; j = j + 1 )
i f ( v [ j ]− 'A '<v [ i ]− 'A ' )
sum = sum + 1 ;
return sum ;
}
(d)
int f ( int v [ 1 0 0 ] )
{
int sum = 0 ;
int i , j ;
for ( i = 1 ; i < 1 0 0 ; i = i + 1 )
for ( j = 0 ; j < i ; j = j + 1 )
i f ( v [ j ]<v [ i ] )
sum = sum + v [ i ]−v [ j ] ;
return sum ;
}
10. Se consider o matrice M cu n linii ³i m coloane care se completeaz pe linii cu termenii s, irului lui Fibonacci. Pentru
o astfel de matrice cu m=n=3, care va  valoarea variabilei suma din secvent, a de cod de mai jos?
int suma=0;
for ( i = 0 ; i <m; i ++)
{
suma += M[ 0 ] [ i ] ;
suma += M[ n − 1 ] [ i ] ;
}
for ( i = 1 ; i <n − 1 ; i ++)
{
suma += M[ i ] [ 0 ] ;
suma += M[ i ] [m − 1 ] ;
}
4

Subiect · pagina 5

(a) 88
(b) 83
(c) 34
(d) 39
11. Fie urm toarea funct, ie ce are ca parametri de intrare un vector de numere întregi s, i un num r natural nenul:
funct, ia f(v, n)
h ← n
sum ← 0
cât timp h > 0 execut
pentru i ← 0 la n − 1 execut
sum ← sum + v[i]
h ← h/2
returneaz sum
Dac se apeleaz funct, ia cu un vector v de 1024 de elemente, toate având valoarea 1, care va  valoarea returnat de
aceasta?
(a) 1024 (b) 1048576 (c) 10240 (d) 11264
12. Care este complexitatea din punctul de vedere al duratei de execut, ie (complexitatea timp) a funct, iei de mai jos?
int f ( int n ) {
int i , j , x = 0 ;
for ( i = 1 ; i <= n ; i = i + 1 )
{
for ( j = 1 ; j < n ; j = j + i )
{
x = x + 1 ;
}
}
return n ;
}
(a) O(n2) (b) O(n · log 2n) (c) O(n · log n) (d) O(2 · n)
13. Considerând c toate declarat, iile s, i init, ializ rile sunt corecte, care implementare a sort rii cresc toare a unui vector
a de dimensiune n nu este corect ?
5

Subiect · pagina 6

V1 V2
do {
k = 0 ;
for ( i = 0 ; i < n − 1 ; i ++)
{
i f ( a [ i ] > a [ i + 1 ] )
{
k++; t = a [ i ] ;
a [ i ] = a [ i + 1 ] ;
a [ i + 1 ] = t ;
}
}
} while ( k ) ;
m = n ;
while (m>0)
{
for ( i = 0 ; i < m − 1 ; i ++)
i f ( a [ i ] > a [ i + 1 ] )
{
t = a [ i ] ;
a [ i ] = a [ i + 1 ] ;
a [ i + 1 ] = t ;
}
m−−;
}
V3
for ( j = 0 ; j < n − 1 ; j ++)
for ( i = 0 ; i < n ; i ++)
i f ( a [ i ] > a [ i + 1 ] )
{
t = a [ i ] ;
a [ i ] = a [ i + 1 ] ; a [ i + 1 ] = t ;
}
(a) T oate variantele sunt corecte (b) V 1 (c) V 3 (d) V 2
14. Secvent, a de pseudocod de mai jos ar trebui s implementeze algoritmul lui Euclid. A si B sunt numere naturale.
funct, ia Euclid(A, B)
cât timp V 1 execut
C ← A%B
A ← B
B ← C
returneaz V 2;
Expresiile corecte pentru secventele V1 s, i V2 sunt:
(a) V 1 : B 6 = 0; V 2 : A (b) V 1 : B 6 = 0; V 2 : C (c) V 1 : A 6 = B; V 2 : A (d) V 1 : A 6 = 0; V 2 : B
15. Un instructor de schi are 5 elevi cu în lt, imele de 1.80 m, 1.70 m, 1.64 m, 1.85 m ³i 1.89 m. Schiurile de care dispune
au lungimele urm toare: 1.70 m, 1.75 m, 1.80 m, 1.80 m ³i 1.90 m. Intructorul vrea s distribuie schiurile astfel încât
suma diferent, elor absolute (în modul) dintre în lt, imea ec rui elev ³i lungimea schiurilor atribuite s e minim .
Dup ce a analizat cu atent, ie problema, acesta a început distribut, ia schiurilor. Elevul cu în lμimea de 1.80 m a primit
schiurile de 1.80 m. Ce schiuri va primi elevul cu înalμimea de 1.70 m?
(a) 1.70 m (b) 1.75 m (c) 1.80 m (d) 1.90 m
16. Câte posibilit t, i exist pentru ca, prin permutarea literelor P ROGRAM , litera O s e pe penultima pozit, ie?
(a) 240 (b) 120 (c) 720 (d) 360
17. Fie G un graf neorientat cu n noduri. Dac G este complet, câte lant, uri hamiltoniene cont, ine?
(a) n2 (b) n! (c) n ∗ (n − 1)/2 (d) n
6

Subiect · pagina 7

18. Fie urm torul graf neorientat.
Pentru câte dintre perechile de noduri (i, j), cu i < j, lant, ul minim de la nodul i la nodul j are lungimea 3?
(a) 5 (b) 4 (c) 0 (d) 6
19. Fie G un graf neorientat cu 10 noduri. Daca G este format din 3 componente conexe, care este num rul maxim de
muchii pe care îl poate cont, ine G?
(a) 28 (b) 12 (c) 32 (d) 40
20. Pe o plac de dezvoltare hardware trebuie s se fac n g uri. Se consider graful G = (V, E), unde V este mult, imea
celor n g uri ³i E este multimea tuturor perechilor de g uri. Se cunosc distant, ele dintre g uri. Care este traseul cel
mai potrivit pentru a minimiza suma tuturor deplas rilor burghiului de g urit?
(a) circuit eulerian (b) circuit hamiltonian de lungime minim (c) circuit elementar (d) problema nu are
solut, ie
21. Se consider un vector V ce cont, ine nodurile unui arbore binar cu urm toarele proprietati: V[1] cont, ine r d cina,
V[0] este neutilizat, vectorul nu cont, ine pozit, ii libere iar valoarea r d cinii ec rui subarbore este mai mare decât
valorile tuturor descendent, ilor. Dac p rintele este pe pozit, ia i, i s i pot  pe pozit, iile 2*i si 2*i+1. Într-un astfel
de arbore cu N noduri se insereaz valoarea a cu urm torul algoritm descris în pseudocod, p strând propriet t, ile
enunt, ate.
f iu, parinte si aux sunt indecsi in V N ← N + 1;
V [N ] ← a;
f iu ← N ;
parinte ← N/2;
cât timp parinte >= 1 execut
dac V [parinte] < V [f iu] atunci
aux ← V [parinte];
V [parinte] ← V [f iu];
V [f iu] ← aux;
E1;
parinte ← parinte/2;
altfel
E2;
Care sunt expresiile corecte pentru E1 s, i E2?
(a) f iu ← parinte ∗ 2; E2 : f iu ← parinte
(b) f iu ← parinte/2; E2 : parinte ← 0
(c) f iu ← parinte; E2 : parinte ← 0
(d) f iu ← parinte; E2 : parinte ← f iu
7

Subiect · pagina 8

22. Fie urm toarele declarat, ii:
struct PUNCT {
f l o a t x , y ;
} ;
struct CERC {
struct PUNCT c e n t r u ;
f l o a t r a z a ;
} ;
Fie variabila C1 asociat unui cerc din planul x0y. Cercul este de raz 2 s, i centrul cercului este în punctul de
coordonate (-1, -1). Denit, ia variabile C1 este:
struct CERC C1 ;
Care dintre urm toarele secvent, e de instruct, iuni trebuie folosit pentru a înc rca corect valorile pentru raz s, i centrul
cercului în variabila C1?
(a) C1.raza = 2; C1.centru.x = -1; C1.centru.y = -1;
(b) CERC.raza = 2; CERC.PUNCT.x = -1; CERC.PUNCT.y = -1;
(c) C1.CERC.raza = 2; C1.PUNCT.x = -1; C1.PUNCT.y = -1;
(d) C1.raza = 2; C1.x = -1; C1.y = -1;
23. Se consider urm toarea funct, ie recursiv , denit incomplet:
int F( long x , int d )
{
i f ( . . . )
return d ;
e l s e
return F( x , d −1);
}
Cu ce expresie trebuie înlocuite punctele de suspensie astfel încât, în urma apelului F(x,99), funct, ia s returneze cel
mai mare divizor de cel mult dou cifre al num rului natural transmis prin parametrul x.
(a) x%d < 100 (b) x%d==1 (c) x%d==0 (d) x/10==0 && d<100
24. Se consider urm toarele funct, ii:
int f 2 ( int x ) ;
int f 1 ( int x ) {
i f ( x<=1) return 1 ;
return x* f 2 ( x −1);
}
int f 2 ( int x ) {
i f ( x<=1) return 1 ;
return f 1 ( x −1);
}
Care dintre urm toarele expresii este egal cu x!, pentru orice x num r natural pozitiv?
(a) f 1(x) (b) f 1(x) · f 2(x) (c) f 2(x) (d) x · f 2(x)
25. S, tiind c înainte de apel variabila a are valoarea 1 s, i variabila b valoarea 0, ce valoare vor avea variabilele a s, i b dup
apelul functie(102304,a,b) ?
8

Subiect · pagina 9

void f u n c t i e ( unsigned long n , unsigned long &a , unsigned long &b )
{
i f ( n<10)
i f ( n%10==0)
a=n ;
e l s e
b=n ;
e l s e {
f u n c t i e ( n / 1 0 , a , b ) ;
i f ( n%10==0)
a=a*10+n%10;
e l s e
b=b*10+n%10;
}
}
(a) a = 0, b = 102304; (b) a = 100, b = 1234; (c) a = 1, b=1234; (d) a =1234, b=102304.
9
Deschide documentul original
Barem · 4 pagini

Barem · pagina 1

R spunsurile corecte cu explicat, ii
1. b
O variabil de tip structu poate  asignat unei alte variabile de tip structur (aceas, i structur ), dar nu pot  comparate
folosind operatorul ==.
2. d
DeMorgen aplicat corect:
! ( ( x <= −10)||(x >11)) && ! ( ( x < −7)||( x>−2))
( ( x>−10)&&(x<=11) && ( x>=−7)&&( x<=−2) )
Deci intervalul este [-7, -2]
3. b
În limbajul C/C++ un identicator (numele unei variabile, functii, clase/structuri etc.) exist din momentul în care este
scris. La compilare, un identicator este cautat in domeniul curent (domeniu este secvent, a de instruct, iuni delimitat de
acolade ..., exceptie facând domeniul global) si dac nu este g sit va  c utat în domeniul parinte. În cazul de fat, exist
variabila (identicatorul) x global (declarat in domeniul global) s, i variabila x local (declarat în domeniul funt, iei main).
Instruct, iunea int x = x; are ca efect alocare de memorie pentru variabila x local urmat de init, ializarea cu ea îns s, i. Din
acest motiv valoarea as, at de program este nedenit .
4. c
Acest exercit, iu se rezolv prin urm rirea valorilor variabilelor i s, i j la ecare pas . Init, ial, i = 0. In al doilea for se intr ,
pentru prima dat , cu i = 0, deci acest for se transform in f or(j = 5; j > 3; j = −2). Deci, instruct, iunea din al doilea
for se va executa o singur dat , pentru c , dup primul pas, variabila j va lua valoarea -2. Acelas, i rat, ionament s, i pentru
i = 2 s, i pentru i = 4, deci, la nal, s va lua valoarea 3.
5. a
Expresia x=3 are ca rezultat valoarea 3, deci va  valoarea adev rat din punct de vedere logic. Ca urmare, instruct, iunea
if (x=3) va  executat pe ramura corespunz toare valorii logice ADEV€RAT pentru condit, ie.
6. a
Pentru rezolvarea problemei, trebuie vericate cele patru variante de cod pentru un exemplu dat. Pentru exemplul din
subiect, pret, ul pe 16 decembrie trebuie s e 90 de lei, corespunz tor unui pret, init, ial de 100 de lei si unei perioade de 4
zile pân la expirare. Se testeaz variantele de r spuns cu aceste date s, i se stabiles, te r spunsul corect.
7. b
În cazul declar rii unui tablou bidimensional a doua dimensiune trebuie cunoscut .
8. b
Cele dou f or-uri parcurg elementele matricii aate deasupra diagonalei principale s, i le interschimb cu elementele aate
sub aceasta. Un element aat pe pozit, ia [i][j] va  interschimbat cu elementul aat pe pozit, ia [j][i].
9. b
Pentru o litera Si se parcurg literele de la S0 la Si−1 s, i se veric dac Sj > Si, unde j = 0, . . . , i − 1.
10

Barem · pagina 2

10. b
// a l g o r i t m f i b o n a c i
int a = 0 , b = 0 , c = 1 ;
for ( i = 0 ; i <n ; i ++)
for ( j = 0 ; j <m; j ++)
{
M[ i ] [ j ] = c ; a = b ; b = c ; c = a + b ;
}
for ( i = 0 ; i <n ; i ++)
{
for ( j = 0 ; j <m; j ++)
cout << M[ i ] [ j ] << " " ;
cou t << e n d l ;
}
for ( i = 0 ; i <m; i ++)
{ suma += M[ 0 ] [ i ] ;
suma += M[ n − 1 ] [ i ] ;
}
for ( i = 1 ; i <n − 1 ; i ++)
{
suma += M[ i ] [ 0 ] ;
suma += M[ i ] [m − 1 ] ;
}
cou t << "Suma e l e m e n t e l o r de pe marginea m a t r i c i i e s t e : " << suma << e n d l ;
11. d
Suma elementelor vectorului este 1024. Funct, ia calculeaz suma pentru ecare h = 1024...1 (h = 1024, 512, 256, 128, 64, 32, 16, 8, 4, 2, 1
11 ori.
int f ( int v [ ] , int n ) {
int h = n ;
int sum = 0 ;
while ( h > 0 ) {
for ( int i = 0 ; i < n ; i ++)
sum = sum + v [ i ] ;
h = h / 2 ;
}
return sum ;
}
int main ( )
{
int v [ 1 0 2 4 ] ;
for ( int i = 0 ; i < 1 0 2 4 ; i ++)
v [ i ] = 1 ;
s t d : : co ut << f ( v , 1024) << s t d : : e n d l ;
}
12. c
Pentru i = 1, bucla interioar este executat de n ori.
Pentru i = 2, bucla interioar este executat de aproximativ n/2 ori.
Pentru i = 3, bucla interioar este executat de aproximativ n/3 ori.
11

Barem · pagina 3

...........................................................................
Pentru i = n, bucla interioar este executat de aproximativ n/n ori.
Deci complexitatea timpului total al algoritmului de mai sus este (n + n/2 + n/3 + ... + n/n). Care devine n ∗ (1/1 +
1/2 + 1/3 + ... + 1/n). Seria (1/1 + 1/2 + 1/3 + ... + 1/n) este egal cu O(log n). Deci complexitatea timp a codului de
mai sus este O(n · log n).
13. c
c) V3 este gresit Corect era for (j = 0; j < n; j++) for (i = 0; i < n-1; i++)
14. a
V1: B6 = 0; V2:A Cod pentru pseudocod
int e u c l i d ( int a , int b )
{
int c ;
while ( b )
{
c = a % b ;
a = b ;
b = c ;
}
return a ;
}
15. b
Elevii sunt a³ezaμi în ordinea cresc toare a în lμimilor ³i schiurile sunt a³ezate în faμa lor, în ordinea cresc toare a
lungimilor. În faμa ec rui elev se a o pereche de schiuri. Fiecare elev prime³te perechea de schiuri din faμa sa.
Observat, ie. Problema se poate rezolva rapid folosind metoda greedy. Instructorul îi as, eaz pe elevi în ordinea descresc -
toare a raportului dintre în lt, imea lor s, i lungimea schiurilor. Cei care cunosc metoda, vor rezolva problema mai rapid.
Ceilalt, i vor încerca toate variantele posibile.
16. c
Backtracking. Se xeaz pe ultima pozit, ie o liter diferit de O s, i O pe penultima, ceea ce duce la 5! permut ri pentru
literele din fat, a lui O. Cum pentru ultima pozit, ie sunt 6 variante, în total avem 5!*6 combinat, ii posibile deci 6!, adic
720.
17. b
Într-un graf complet neorientat cu n noduri, orice permutare de noduri reprezint un lant, hamiltonian. Prin urmare,
r spunsul este n!.
18. a
Trebuie calculate lant, urile minime între ecare pereche de dou vârfuri (i, j), unde i = 1, . . . , 7 s, i j = (i + 1), . . . , 8.
Lnt, urile minime de lungime 3 sunt între vârfurile: 1-4, 1-8, 2-6, 3-4, 3-5.
19. a
Num rul maxim de muchii se obt, ine cand cele 3 componente conexe au 8, 1, respectiv 1 noduri. Pentru un graf complet
cu n noduri, num rul de muchii este n ∗ (n − 1)/2. Cand prima component conex este un graf complet, num rul de
muchii ale acesteia este: 8 ∗ 7/2 = 28. Celelalte dou coponente conexe, cu câte un nod ecare, nu au muchii. Prin
urmare, num rul maxim de muchii este 28.
20. b
Doar un circuit hamiltonian conμine toate nodurile unui graf ³i nodurile nu se repet .
12

Barem · pagina 4

21. c
inserarea in Heap
//f iu, parinte si aux sunt indecsi in V
N ← N + 1;
V [N ] ← a;
f iu ← N ;
parinte ← N/2;
cât timp parinte >= 1 execut
dac V [parinte] < V [f iu] atunci
aux ← V [parinte];
V [parinte] ← V [f iu];
V [f iu] ← au;;
f iu ← parinte;
parinte ← parinte/2;
altfel
parinte ← 0;
22. a
Operat, ii cu membrii unei structuri.
23. c
24. b
f 1(x) · f 2(x) calculeaz x!
25. b
Funct, ia calculeaz num rul de apeluri recursive pân când valoarea lui n devine mai mica decât 10. Astfel, dup apelul
funct, ie(102304,a,b), n primes, te valoarea 102304 s, i apoi funct, ia va intra pe ramura else. Practic, la ecare apel se va
extrage doar partea intreag a împ rt, irii la 10 a num rului n, pentru ca în momentul în care n r mâne doar cu o cifr
acesta este asignat num rului a sau b dup caz. Dup aceasta, în ordinea invers apelului se execut if-ul nal, separând
pentru ecare num r cifrele egale cu 0 (se vor ad uga la dreapta num rului a) s, i cele diferite de 0 (se vor ad uga la
dreapta num rului b). Astfel, a=1 init, ial, va primi cei 2 de 0 din n, iar la b=0 init, ial se vor ad uga toate cifrele diferite
de 0 din n. Deci la nal a=100, iar b=1234.
13
Deschide documentul original
Continuă pregătirea

Alte subiecte de la aceeași facultate

Vezi arhiva completă
Examen de admitere · 2021Informatică · Varianta ADeschide fișa Examen de admitere · 2021Matematică · Varianta ADeschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 1Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 2Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 4Deschide fișa Model de pregătire · 2021Informatică · Modelul 5Deschide fișa

Răspunsuri directe

Ce trebuie să știi despre acest subiect?

Ce document de admitere este acesta?

Pagina prezintă model de pregătire din 2021 pentru Informatică, la Facultatea de Automatică și Calculatoare. Documentul este etichetat după instituție, facultate, program și tipul probei folosind inventarul public verificat. Consultă metodologia actuală a instituției pentru condițiile examenului viitor.

Există și barem sau răspunsuri pentru acest subiect?

Da. Pagina include baremul sau răspunsurile publice asociate acestui subiect, afișate separat ori în același document atunci când sursa le publică împreună. Verifică fiecare rezolvare după ce ai terminat varianta și urmărește exact criteriile de punctare indicate de instituție.

Cum folosesc acest subiect în pregătirea pentru admitere?

Rezolvă documentul fără ajutor și respectă timpul prevăzut de metodologia examenului. Corectează cu baremul disponibil, marchează capitolele unde ai pierdut puncte și repetă exerciții similare. Compară apoi cu alte probe din aceeași facultate și confirmă programa curentă pe site-ul oficial al instituției.