Subiect · pagina 1
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
1
Prezenta lucrare conține pagini
SIMULARE
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Anul școlar 2022 – 2023
Limba și literatura română
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) NUMELE ŞI PRENUMELE
PROFESORULUI SEMNĂTURA
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Numele:…………………………………………...
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Școala de proveniență: ………........................
...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Nume şi prenume asistent Semnătura
Subiect · pagina 2
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
2
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Textul 1
Toată ziua ne urmăream prin şanţurile labirintice de canalizare. Coboram acolo prin locuri
anume, păşind pe ţevi smolite şi peste robinete uriaşe, apoi ne intra în nări şi în sânge mireasma
aceea de pământ, de râme şi larve, de smoală şi chit proaspăt. Parcă ne înnebunea, înarmaţi cu
pistoale cu apă, mascaţi cu cartoane creponate de la depozitul de mobilă, pe care le coloram acasă
făcându-le cât mai înspăimântătoare, cu colţi rânjiţi, ochi holbaţi şi nări umflate, ne fugăream prin
canalele întortocheate, văzând deasupra doar o fâşie de cer, care se întuneca pe măsură ce timpul
trecea. Când, dând colţul, nimeream nas în nas cu un duşman, răcneam şi tăbăram unul pe altul,
zdrelindu-ne şi rupându-ne maieurile tetra sau bluzele cu imprimeuri. Nu ştiu cine a inventat jocul
căruia îi ziceam Vrăjitroaca şi pe care l-am jucat ani de zile fără să ne saturăm, ba, prin clasa a opta,
îl mai jucam încă. Era o combinaţie de jocuri mai blânde: Hoţii şi gardiştii, Uliul şi porumbeii şi
Gardiană zece-zece. La început era doar o vrăjitroacă, pe care o alegeam prin numărare. Era
singura care purta mască şi avea pe deasupra şi un băţ cojit în mână. Număra cu faţa la perete şi
apoi se repezea prin şanţuri în căutarea victimelor. Puteai să ieşi din şanţ, dar nu aveai voie să te
adăposteşti în scările blocurilor sau să sari gardul în curtea morii. Vrăjitroaca ne vâna prin gropile
urât mirositoare şi, când reuşea să-l atingă pe vreunul cu băţul, scotea un răcnet teribil. Victima
trebuia să rămână ca paralizată. Vrăjitroaca îl târa de mână până la cuib, unde îi căra în cap un
număr convenit de „castane" şi, astfel botezat, cel prins devenea şi el vrăjitroacă, îşi lua o mască şi
urmărirea continua. Pe înserate, când deasupra turnurilor uriaşe ale morii, pe cerul încă albastru,
sticleau primele stele, rămânea de obicei un singur supravieţuitor, hăituit de o hoardă de vrăjitroace
care scoteau urlete sinistre. Locatarii aşteptau cu groază momentul ăsta, aruncau după noi, de la
balcoane, cu cartofi sau morcovi, femeile de serviciu ieşeau cu mătura, dar degeaba. Vrăjitroacele nu
se potoleau până nu capturau şi ultima victimă, un copilaş care, văzând că se îngroaşă gluma, se
speria de-a binelea. Noaptea era înspăimântător să dai ochii cu o vrăjitroacă mascată, darmite cu un
cârd întreg. Ultimul prins era cărat în scara cea mai apropiată, unde ceilalţi se strâmbau la el şi se
prefăceau că vor să-l înghită, până veneau mamele indignate şi ne luau acasă.
Când nu aveam chef de Vrăjitroaca şi nici să ştergem cu talpa subţiată a tenişilor căsuţele
albastre, pomii galbeni şi mamele verzi pe care fetele le desenau pe asfalt, doar ca să le auzim
urlând şi fugind acasă, ne strângeam în gaşcă şi, aşezaţi pe nişte bucăţi de bordură încă nearanjate
în linie, începeam să povestim tot felul de lucruri sau să jucăm Fazanul pe filme; îmi amintesc cum a
povestit Ţaganu o escapadă de-a lui în curtea morii. Povestea aşa de serios încât aproape că
ajunseserăm să-l credem. Când jucam Fazan pe filme se ştiau dinainte filmele de la fiecare literă.
(Mircea Cărtărescu, Mendebilul)
Subiect · pagina 3
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
3
A.
Textul 2
În comparație cu aglomerările sinistre și sufocante de blocuri din București care se numesc
Militari, Pantelimon sau Berceni, mereu mi s-a părut că Gheorgheni, cartierul bunicilor mei de la Cluj,
seamănă cu o stațiune. Acolo, spațiul „clasic“, cunoscut mai ales de către copiii generației mele drept
„spatele blocului“ și care însemna, de regulă, o bucată de asfalt, o ghenă, o parcare, aleea lipsită de
vegetație care ducea spre un alt bloc, căpăta cu totul alte dimensiuni. „Spatele blocului“ se prelungea de
cele mai multe ori cu un parc cu leagăne, copaci și bănci umbrite pe care își pierdeau vremea bunicile
noastre, sporovăind și tricotând, apoi cu grădinile de zarzavaturi ale locatarilor și chiar cu petice
generoase de iarbă unde fetițele își întindeau păturile și își dezbrăcau și îmbrăcau păpușile. Îmi
amintesc și de alte mici întâmplări din acel spațiu de joacă mai mult decît ofertant – „Țările“, „Melcul“,
„Rațele și vînătorii“, „Mâța“, „Statuile“, olimpiadele de gimnastică, atunci când leagănele dezafectate și
„bările“ se transformau în „aparate“ precum sărituri și paralele.
Îmi petreceam aproape integral vacanța de vară la Cluj, în acel paradis al „ieșitului afară“. De
obicei, în „spatele blocului“ bunicilor mei erau între 20 și 30 de copii, români și unguri, cu vârste cuprinse
între 6 și 14 ani. Treizeci de copii ai vecinilor care îmi erau prieteni, deși nu mergeam la școală
împreună și nu ne întâlneam decât vara. O mică armată. Cei mai mulți dintre ei îi întrebau pe bunicii mei
încă de la începutul lui iunie: „Când vine Adina?“. Nu ne sunam, nu aveam mobile, desigur, ne
întâlneam pur și simplu „jos“, la ore prestabilite. Uneori, ieșeam pe balcon ca să văd „cine e afară“ și,
dacă îmi plăcea compania, coboram, dacă nu, nu. Cei de „jos“ își întrerupeau jocul și ridicau capetele
spre mine. „Nu vii afară?“ este una dintre întrebările care mi-au marcat copilăria. Mă simțeam tristă și,
într-un fel, pedepsită, dacă se întâmpla, rareori, de altfel, ca „afară“ să nu fie nimeni. Aveam senzația că
toți copiii din lume au dispărut și că n-am mai rămas decât eu, un copil singur și stingher, printre oamenii
mari. „Afară“ aveam ritualuri. Bunica Corinuței, de la parter, ne dădea mereu căni mari pline cu apă,
indispensabile după jocurile ce presupuneau alergări (...). În timpul jocului făceam pauze dese, ca să
dăm o raită până la complexul Hermes, de peste drum, de unde veneam cu o înghețată stupidă,
împachetată într-un pachet „de unt“, care ne curgea pe degete, înainte să apucăm să o mâncăm. Spre
seară, mamele și bunicile își intrau din nou în roluri, ca să ne cheme acasă. Zeci de strigăte și rugăminți
insistente se auzeau de pe la ferestre și balcoane, dar răspunsul era, invariabil: „Mai stau numai cinci
minute!“.
Nu e niciun fel de nostalgie aici (sau, dacă e, încerc să o ascund), este o ilustrare a unui mod de
a-ți petrece copilăria care astăzi nu mai există. Am fost de curând la Cluj, Gheorgheniul e neschimbat, la
fel de cochet, ca o stațiune. Am trecut prin toate parcurile și părculețele copilăriei mele. Au copaci,
bănci, iarbă din belșug, leagăne noi, colorate, la care noi, care așteptam câte o lună „să se repare
hinta“, nici nu visam. Totuși, le lipsește ceva esențial și, în primul moment, nu mi-am dat seama ce. Era
prea multă liniște peste tot, așa că mi-a picat fisa: nu au copii! Situația e identică și în parcurile din
„spatele blocului“, în București. Sunt doar copiii foarte mici, care nu au căpătat încă o personalitate și
independență, și care se joacă supravegheați de bunici sau de bone, pentru că „programul“ lor zilnic
trebuie să includă și ore de plimbare, de „ieșit afară“. Unde au dispărut însă acei copii între 6 și 14 ani
care se întâlneau și se jucau afară din proprie inițativă? E simplu. Nu au dispărut, sunt acasă.
(Adina Popescu, Unde-au dispărut copiii de afară? Publicat în Dilema Veche nr. 644 din 23-29 iunie
2016)
1. Notează, din textul 1, două jocuri pe care obișnuiau să le joace copiii. 2 puncte
Subiect · pagina 4
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
4
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Copiii se ascundeau:
a) în scările blocurilor.
b) în curtea morii.
c) în șanțurile de canalizare.
d) în turnurile morii.
Răspunsul corect :
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Cartierul în care locuiau bunicii autoarei se numește:
a) Militari.
b) Gheorgheni.
c) Berceni.
d) Hermes.
Răspunsul corect:
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Când făceau pauze de joc, fetele:
a) mergeau să mănânce acasă.
b) își cumpărau unt de la complexul Hermes.
c) se odihneau.
d) mâncau înghețată.
Răspunsul corect:
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe
informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunțul Adevărat Fals
Copiii se așezau pe bucăți de bordură și spuneau povești.
Copiii au jucat Vrăjitroaca până au ajuns în clasa a opta.
Ultimul capturat de vrăjitroace era premiat.
Textul 2
Enunțul Adevărat Fals
În copilărie, autoarea își petrecea aproape integral vacanța de vară la
Cluj.
Parcurile copilăriei autoarei au rămas neschimbate.
Copiii între 6 și 14 ani,care se jucau afară, acum stau acasă.
Subiect · pagina 5
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
5
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând
câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
6. Precizează, în unu-două enunțuri, o trăsătură a tiparului narativ identificată în fragmentul de mai jos,
ilustrând-o cu o secvență: 6 puncte
„[...] aşezaţi pe nişte bucăţi de bordură încă nearanjate în linie, începeam să povestim tot felul de lucruri
sau să jucăm Fazanul pe filme; îmi amintesc cum a povestit Ţaganu o escapadă de-a lui în curtea morii.
Povestea aşa de serios încât aproape că ajunseserăm să-l credem. Când jucam Fazan pe filme se ştiau
dinainte filmele de la fiecare literă.”
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
8. Crezi că amintirile din perioada copilăriei sunt importante? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de
cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte
___________________________________________________________________________________
Subiect · pagina 6
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
6
9. Asociază fragmentul din „Mendebilul” de Mircea Cărtărescu cu un text literar studiat la clasă sau citit ca
lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire
la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
Subiect · pagina 7
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
7
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conțin triftong ambele cuvinte din seria:
a) prefăceau, veneau.
b) copiii, întâlneau.
c) ei, auzeau.
d) generației, știau.
Răspunsul corect:
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte formate prin derivare este:
a) copilaș, șanțuri.
b) înspăimântătoare, căsuțele.
c) nearanjate, jocului.
d) copilăria, păturile.
Răspunsul corect:
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sensul cuvântului subliniat în secvența: „Pe înserate, când deasupra turnurilor uriaşe ale morii, pe cerul
încă albastru, sticleau primele stele " este:
a) fixau.
b) străluceau.
c) păreau de sticlă.
d) aținteau.
Răspunsul corect:
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „acei copii între 6 și 14 ani "; Multe copii au fost distribuite elevilor.
b) „cu colţi rânjiţi, ochi holbaţi şi nări umflate"; „dând colţul, nimeream nas în nas cu un duşman ".
c) „Nu ne sunam, nu aveam mobile "; Cântecul îmi sună foarte cunoscut.
d) „scotea un răcnet teribil "; „scoteau urlete sinistre ".
Răspunsul corect:
Subiect · pagina 8
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
8
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la timpuri diferite ale modului indicativ, pe care
le vei preciza: „[...]a povestit Ţaganu o escapadă de-a lui în curtea morii. Povestea aşa de serios încât
aproape că ajunseserăm să-l credem. " 6 puncte
Verbul selectat Timpul verbului selectat
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „copii" să îndeplinească funcția sintactică de
nume predicativ (1) și un enunț imperativ în care adverbul „acasă" să aibă funcția sintactică de atribut
(2). 6 puncte
(1)
(2)
7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora și raportul sintactic dintre ele:
„răcneam şi tăbăram unul pe altul, zdrelindu-ne şi rupându-ne maieurile tetra sau bluzele cu
imprimeuri.” 6 puncte
8. Enunțurile următoare reprezintă mesajul trimis de un tânăr pe o rețea socială. Rescrie-le corectând
greșelile de orice natură. 6 puncte
Mi-ar place să nu fi atât de fascinat de jocurile pe calculator. Stiu că vremurile sau schimbat, că prieteni
sunt mai mult virtuali. Mai știu că părinții noștrii ne crează toate condițiile ca să avem la dispoziție
dispozitivele necesare pentru jocuri.
Subiect · pagina 9
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
9
Subiectul al II-lea ___ 20 de puncte
Redactează o pagină de jurnal, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți impresiile de la sfârșitul
unei zile petrecute cu prietenii.
Pagina de jurnal va cuprinde prezentarea emoțiilor din acea zi, o secvență descriptivă de minimum 30
de cuvinte și o secvență explicativă de minimum 15 cuvinte. Data paginii de jurnal este 30 ianuarie 2023.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
-conținutul compunerii- 12 puncte
-redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1
punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și
dezvoltă subiectul propus.
Subiect · pagina 10
Inspectoratul Școlar Județean Timiș
Probă scrisă la limba și literatura română Simulare
10
Deschide documentul original
