Se încarcă profesorii disponibili…

Se deschide documentul PDF… Deschide PDF

Poți citi toate paginile, mări textul sau descărca documentul.

Model oficialBarem disponibil

Model Evaluare Națională – Limba română, 2020

Subiectul și baremul în format text

Text extras automat din documentul original. Pentru formule, tabele, imagini și așezarea răspunsurilor, verifică întotdeauna PDF-ul.

Subiect · 2 pagini

Subiect · pagina 1

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Model
Pagina 1 din 2
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul școlar 2019 – 2020
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Model
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I 40 de puncte
Citeşte următorul text:
A fost odată ca niciodată, când n-ar fi, nu s-ar povesti: când se potcovea puricele cu nouăzeci și
nouă oca de fier și tot îi sta călcâiul gol!
A fost odată un împărat, bogat nevoie-mare. Ș-avea o fată frumoasă, frumoasă, atât de frumoasă că
la soare te puteai uita, iar la dânsa ba.
Părul său era cu totul și cu totul de aur, d-ai fi zis că e o zână. Dar nu putea s-o scoată afar’ din casă,
din pricina unui zmeu, că de multe ori se cercase s-o răpească și să fugă cu dânsa.
Așa azi, așa mâne, până ce, urându-i-se fetei cu atâta pază, într-o zi se rugă de tat’su s-o scoată și pe
ea măcar un ceas la lume. Se-mpotrivi-mpăratul deocamdată; dar, după ce se gândi și se răzgândi, văzând
că n-are încotro, „cum i-o fi ursita!” își zise el în sine-și. Și o scoase la lume, dup-atâta plânset și rugăminte.
Dar abia făcuseră câțiva pași, pe marginea pârâiașului ce șerpuia-n vecinătate, când deodată se
pomeniră că vine un nor cu fulgere și tunete. Până să se adăpostească de ploaie, un vârtej luă fata, se
făcu nevăzut și o duse la casa zmeului, întoarsă cu gura spre prăpăstii.
În zadar plânse și se obidi* împăratul, că n-avu ce să facă. Așa-i fusese scris! Numai atât îl frământa,
că nu știa unde se află, nici dacă e vie ori moartă. Se hotărî dar să dea sfară-n țară, să se cerceteze
pretutindeni, cu nădejdea că doar o da peste locul unde-ar fi ascunsă.
Tot p-atunci s-afla, în partea locului, un crai cu doi feciori, frumoși de-ți era dragă lumea cu dânșii. Și,
fiindcă mulți îmblaseră-n deșert* să găsească pe fata de-mpărat, vrură să-și încerce și ei norocul, că așa se
făgăduise-mpăratul: să-i dea jumătate din împărăție și pe fiică-sa de nevastă cui s-o învrednici s-o aducă.
Veniră dar la curtea-mpărătească, spuseră cine sunt și care le e gândul, cerură apoi parale de cheltuială și
haine de premeneală* și plecară amândoi pe câte-un cal bidiviu*, ce fugea ca vântul și ca gândul.
Merseră, merseră și iar merseră cale lungă să le-ajungă, până intrară-ntr-o vale, unde o babă cu
două fete semănau la mac, de parcă n-ar fi fost în firea lor.
— Bună ziua, bătrâno! Ia spune-ne unde duce drumul?
— La casa zmeului, măiculiță. Dar ce cătați într-acolo?
— Să luăm pe fata de-mpărat și s-o ducem de unde a răpit-o.
— Știți ce? Eu vă-ndemn să vă-ntoarceți înapoi, că... de!... pe mulți am văzut ducându-se, dar pe
niciunu-ntorcându-se!
— Ba e vorbă! Ei s-au dus câte unul-unul, și d-aia i-a răpus zmeul, pe când noi mergem doi deodată
și n-are ce ne face.
— Atunci adăstați* să vă spun o vorbă și să vă dau ajutorul ce m-oi pricepe...
— N-avem vreme, bătrâno; n-avem vreme. Să ne vedem sănătoși peste trei zile!
Și, dând pinteni cailor, porniră ca vântul și ca gândul, până ajunseră pe un deal, de unde se zărea
muntele zmeului. Aci începură să simtă răcoare; din răcoare se făcu frig și din frig un ger așa de cumplit,
că nu mai putură merge. Se deteră jos de pe cai, să se adăpostească, dar amândoi încremeniră sub o
stană de piatră.
Multă vreme trecuse la mijloc și-mpăratul, văzând că nicio veste nu i se mai aduce, se hotărî să mai
trămită și pe alții.
***, Viteazul cu mâna de aur, cules de Gh. Dem. Teodorescu
*se obidi – se necăji, se amărî
*în deșert – inutil
*premeneală – schimburi; haine curate cu care te schimbi
*bidiviu – cal tânăr, iute și frumos
*adăstați – așteptați
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: văzând, nădejdea. 4 puncte
2. Menţionează rolul virgulei în secvența: — Bună ziua, bătrâno!. 4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: Părul său era cu totul și cu totul de aur
și Dar abia făcuseră câțiva pași pe marginea pârâiașului. 4 puncte

Subiect · pagina 2

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Model
Pagina 2 din 2
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: Tot p-atunci s-afla în partea locului un crai cu
doi feciori frumoși. 4 puncte
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care bătrâna îi îndeamnă pe cei doi feciori să se întoarcă
din drum. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la
specia literară basm popular a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
‒ să precizezi patru trăsături ale basmului popular;
‒ să prezinți detaliat două trăsături ale basmului popular, valorificând fragmentul dat;
‒ să ai un conținut adecvat cerinței;
‒ să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
Citeşte următorul text:
Tramvaiele, clădirile vechi, spectacolul străzii, amestecul cultural-istoric, care vă duce cu gândul
la Africa sau Brazilia, toate fac din Lisabona un oraș care vă îndeamnă să stați cât mai mult cu aparatul
de fotografiat la ochi. Străduțele sale în pante sunt urcate pieptiș de vechi tramvaie, emblema turistică
a orașului. Vă veţi minuna cum reușesc şi că trebuie să vă lipiți de perete când trec tramvaiele, întrucât
străzile sunt foarte înguste în anumite zone… Rețeaua de tramvaie vechi, cu ferestre cu ramă din lemn
și fără geamuri, unele dintre ele având peste 70 de ani și care, aproape la orice oră din zi sunt
aglomerate – în cea mai mare parte de turiști – este cea mai mare atracție a orașului. În orice altă parte
a lumii, aceste tramvaie se pot vedea doar la muzeu. Aici vă plimbați cu ele. [...]
Dar Lisabona e un oraș care merită din plin și să fie luat la picior – și nu neapărat cu hartă. În
afara zonelor turistice clasice, cum ar fi Praça do Comércio sau Rossio, este o experiență absolut
încântătoare să vă rătăciți prin labirintul de străduțe din cartiere precum Bairro Alto (Cartierul de Sus)
sau prin Alfama, ale cărui origini maure se văd și azi. Atenție însă că orașul are multe pante (este
construit pe nu mai puțin de șapte coline), deci e absolut necesară încălțămintea comodă.
Elena Drăghici, Tramvaiele din Lisabona, www.natgeo.ro
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– un motiv pentru care Lisabona este un oraș atractiv pentru turiști;
– numărul de coline din care este alcătuit relieful orașului. 4 puncte
2. Scrie numele autoarei și titlul articolului din care este extras textul de mai sus. 4 puncte
3. Menţionează genul și cazul substantivelor subliniate în textul dat. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se
exprimă: Străduțele sale în pante sunt urcate pieptiș de vechi tramvaie, emblema turistică a orașului.
4 puncte
5. Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Vă veți
minuna cum reușesc şi că trebuie să vă lipiți de perete când trec tramvaiele, întrucât străzile sunt foarte
înguste în anumite zone. 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
predicativă, introdusă prin adverbul relativ când. 4 puncte
B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare petrecută
într-un oraș aglomerat. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 puncte; coerenţa
textului – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
respectarea normelor de ortografie – 3 puncte; respectarea normelor de punctuaţie – 3 puncte;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Deschide documentul original
Barem · 2 pagini

Barem · pagina 1

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2019 – 2020
Probă scrisă
Limba şi literatura română
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Model
• Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I 40 de puncte
A.
1. câte 2 puncte pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor indicate (de
exemplu: văzând – remarcând; nădejdea – speranța) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. menţionarea rolului virgulei în structura dată (izolează un substantiv în cazul vocativ de restul
enunțului) 4 puncte
3. câte 2 puncte pentru explicarea modului de formare a cuvintelor subliniate din secvențele date
2 x 2 p. = 4 puncte
• câte 1 punct pentru precizarea mijlocului de îmbogățire a vocabularului prin care s-a format
fiecare cuvânt (de exemplu: său – format prin conversiune/schimbarea valorii gramaticale;
pârâiaș – format prin derivare) – 2 x 1 p. = 2 puncte
• câte 1 punct pentru explicarea modului de formare a celor două cuvinte (de exemplu: său –
adjectiv pronominal posesiv provenit din pronume posesiv; pârâiaș – format prin derivare cu
sufixul -aș de la substantivul pârâu) – 2 x 1 p. = 2 puncte
4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte care conţin diftong din secvenţa dată (de
exemplu: partea, locului, crai, doi) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru formularea, în câte un enunț, a oricăror două idei principale/secundare din
textul dat 2 x 2 p. = 4 puncte
6. – precizarea unui motiv pentru care bătrâna îi îndeamnă pe cei doi feciori să se întoarcă din
drum (de exemplu: Bătrâna îi sfătuiește să se întoarcă din drum, pentru că nimeni dintre cei care
au luat-o spre casa zmeului nu s-a mai întors. etc.) 3 puncte
– formularea răspunsului într-un enunţ 1 punct
B.
‒ câte 1 punct pentru precizarea oricăror patru trăsături ale basmului popular 4 x 1 p. = 4 puncte
‒ câte 4 puncte pentru prezentarea detaliată a oricăror două trăsături ale basmului popular,
valorificând fragmentul dat 2 x 4 p. = 8 puncte
(Punctele pentru prezentarea fiecărei trăsături a basmului se acordă astfel:
• prezentare adecvată, detaliată a trăsăturii – 4 puncte
• prezentare superficială a trăsăturii/schematism – 2 puncte)
‒ adecvarea conţinutului la cerinţă: în totalitate – 2 puncte; parţial – 1 punct 2 puncte
‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea 36 de puncte
A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunţuri cerute (de
exemplu: Lisabona este un oraș atractiv pentru turiști datorită tramvaielor vechi.; Relieful orașului
Lisabona este alcătuit din șapte coline.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autoarei (Elena Drăghici) și a titlului articolului (Tramvaiele
din Lisabona) 2 x 2 p. = 4 puncte

Barem · pagina 2

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Model
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 2 din 2
3. – câte 1 punct pentru menționarea genului fiecărui substantiv subliniat (cartiere – neutru;
încălțămintea – feminin) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru menționarea cazului fiecărui substantiv subliniat (cartiere – acuzativ;
încălțămintea – nominativ) 2 x 1 p. = 2 puncte
4. – câte 1 punct pentru precizarea fiecărei funcții sintactice (pieptiș – complement circumstanțial
de mod; turistică – atribut adjectival) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecărei părţi de vorbire (pieptiș – adverb de mod; turistică –
adjectiv propriu-zis) 2 x 1 p. = 2 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a oricăror două propoziţii subordonate diferite (de
exemplu: cum reușesc; că trebuie; să vă lipiți de perete; când trec tramvaiele; întrucât străzile sunt
foarte înguste în anumite zone) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea felului fiecărei propoziţii subordonate transcrise (de exemplu:
cum reușesc – propoziţie subordonată completivă indirectă; că trebuie – propoziţie subordonată
completivă indirectă; să vă lipiți de perete – propoziţie subordonată subiectivă; când trec
tramvaiele – propoziţie subordonată circumstanţială de timp; întrucât străzile sunt foarte înguste în
anumite zone – propoziţie subordonată circumstanţială de cauză) 2 x 1 p. = 2 puncte
6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată
predicativă, introdusă prin adverbul relativ când 4 puncte
– construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii – 1 punct
– construirea corectă a propoziţiei subordonate indicate, introduse prin adverbul relativ când – 3 puncte
B.
– relatarea unei întâmplări petrecute într-un oraș aglomerat: respectarea succesiunii logice a
faptelor – 6 puncte; respectarea parţială a succesiunii logice a faptelor – 4 puncte; fără respectarea
succesiunii logice a faptelor – 2 puncte 6 puncte
– câte 1 punct pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal
2 x 1 p. = 2 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă: în totalitate – 2 puncte; parţial – 1 punct 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
Notă!
14 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziţiei: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
– coerenţa textului: câte 1 punct pentru fiecare compunere 2 x 1 p. = 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: în totalitate – 2 puncte; parțial – 1 punct
2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie (0–1 greșeli – 3 puncte; 2–3 greșeli – 2 puncte; 4 greșeli – 1 punct;
5 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 3 puncte
‒ respectarea normelor de punctuație (0–1 greșeli – 3 puncte; 2–3 greșeli – 2 puncte; 4 greșeli – 1 punct;
5 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 3 puncte
‒ aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
‒ lizibilitatea 1 punct
Deschide documentul original

Detaliile fișei

Materie
Limba română
Tip
Model oficial
Data probei
Data exactă nu este precizată în sursă (2020)
Unde / context
Model de pregătire · nu a fost dat la examen
Variantă
Nespecificată

Răspunsuri directe

Cum folosești această variantă?

Ce material este acesta?

Această fișă prezintă model oficial pentru Evaluarea Națională la Limba română. Data afișată este data exactă nu este precizată în sursă (2020), iar contextul este: model de pregătire · nu a fost dat la examen. Tipul probei și varianta sunt afișate separat pentru a evita confuzia dintre examen, rezervă, simulare, model și test de antrenament.

Cum rezolv corect subiectul?

Rezolvă mai întâi documentul fără ajutor și respectă timpul real al probei. Deschide baremul numai după ce ai terminat, calculează punctajul și notează capitolele la care ai pierdut puncte. Alege apoi o variantă asemănătoare sau cere ajutorul unui profesor pentru lacunele identificate.

Pot vedea subiectul fără cont?

Da. Subiectul și baremul disponibil se deschid gratuit, fără cont. După ce lucrezi varianta, poți consulta profesorii recomandați dacă ai nevoie de explicații.