Textul subiectului și baremului

Subiect BAC Psihologie 2024 – sesiunea august–septembrie, 21 august 2024, varianta 8

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la psihologie Varianta 8
Pagina 1 din 3
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. d)
Psihologie
Varianta 8
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Pentru fiecare dintre următorii itemi, scrieți, pe foaia de examen, doar cifra corespunzătoare și
notați în dreptul ei doar litera asociată răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de
răspuns.
1. Încărcătura emoțională ce însoțește mirosul unei arome din copilărie este un exemplu de
însușire a senzațiilor care poartă numele de:
a. tonalitate afectivă b. intensitate c. calitate d. durată
2. Caracteristica imaginii perceptive de a cuprinde însușirile concrete ale unui anume obiect, se
caracterizează prin a fi:
a. secundară c. fragmentară
b. obiectuală d. anticipativă
3. Imaginea unei mașini, care se formează în minte, după ce inițial am perceput-o, se numește:
a. senzație c. reprezentare
b. percepție d. imaginație
4. Un elev olimpic care obține un premiu din dorința de cunoaștere a domeniului respectiv, este
motivat:
a. cognitiv c. afectiv
b. negativ d. caracterial
5. La aflarea rezultatului de la afișarea listei studenților bursieri, pe fața Ioanei se putea citi bucuria
succesului. Acesta este un exemplu ce reflectă însușirea proceselor afective numită:
a. mobilitate c. intensitate
b. expresivitate d. dispoziție afectivă
6. Capacitatea unui mecanic de a executa cu precizie acțiunile necesare demontării unui motor,
după mai mult timp de exercițiu, fără un consum nervos mare, este un exemplu de atenție:
a. expectativă b. voluntară c. involuntară d. postvoluntară
7. Pentru a câștiga locul I la o probă de maraton, George a trebuit să-i depășească pe toți ceilalți
concurenți. Procesul psihic implicat în finalizarea efortului său este:
a. imaginația b. afectivitatea c. memoria d. voința
8. Ansamblul unitar de factori subiectivi și obiectivi care conduc la realizarea de către indivizi sau
grupuri a unui produs original și de valoare pentru societate, poartă denumirea de:
a. voință c. imaginație
b. creativitate d. gândire
9. Structura motivației ce constă în idei-forță sau idei-valoare foarte puternice și care pot acționa
împotriva instinctului de autoconservare, poartă denumirea de:
a. trebuințe c. idealuri
b. convingeri d. interese
10. Trăirea pe care o are un tenisman atunci când câștigă un meci important și se manifestă
zgomotos, este un exemplu de:
a. sentiment b. interes c. afect d. convingere

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la psihologie Varianta 8
Pagina 2 din 3
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Se dă următorul text:
Prin intermediul imaginaţiei proiectăm, prefigurăm, anticipăm produsele muncii înainte de
realizarea lor efectivă. De asemenea, în relație cu gândirea, stabilim planuri prealabile sau ipoteze
în mersul firesc al rezolvării problemelor. În sfârşit, prin imaginaţie omul îşi proiectează în viitor
traiectoria propriei sale vieţi, îşi elaborează o imagine în legătură cu ea, imagine ce capătă valenţe
mobilizatoare şi stimulatoare în procesul activităţii practice.
a) Precizați înțelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte
b) Menționați trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text și precizate la
subpunctul a). 6 puncte
c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele
psihice vizate de text și precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei.
8 puncte
d) Ilustrați, printr-un exemplu concret, empatia ca procedeu al imaginației. 4 puncte
e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la afirmația potrivit căreia înțelegerea și
rezolvarea de probleme sunt două procese inseparabile ale gândirii. 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, următorul text:
„Arthur Schopenhauer nu era ceea ce azi s-ar numi o persoană jovială. Degeaba s-ar căuta
printre adnotările acelora care l-au cunoscut un rând în care să fie prezentat într-o lumină
favorabilă sau cel puțin neutră. Personajul care reiese din ansamblul scrierilor sale și ale
contemporanilor e caracterizat de trăsături de obicei prea puțin de apreciat: supărăcios, antisocial,
arogant și orgolios, încrezut și vanitos, (...), misogin și mizantrop.(...). Când se enerva pe pudelul
său îl insulta numindu-l „om”. Era un conservator în cel mai strict sens al cuvântului, adică voia să
păstreze banii moșteniți de la tatăl lui care îi permiteau să trăiască „pentru”, nu „din” filosofie (...).
Cititorii pot simți pe propria piele sarcasmul acid și coroziv al autorului care, în prologul de la
„Lumea ca voință și reprezentare”, afirmă fără ocolișuri că, cel mai probabil, ei nu vor înțelege
nimic din tratat pentru că nu se ridică la înălțimea lui intelectuală, că nu întotdeauna e din vina
cărții dacă, atunci când te lovești peste frunte cu ea, țeasta sună a gol, și să nu le pară rău pentru
banii pe care i-au cheltuit, având în vedere că, prin supracoperta sa elegantă, cartea o să dea
foarte bine în camera amantei (...). A trecut complet neobservat și ignorat până după vârsta
de șaizeci de ani, trăind din salariu și ducând o viață singuratică, fără să se căsătorească
vreodată, convins de valoarea ideilor lui și de faptul că, mai devreme sau mai târziu,
omenirea va ajunge să le accepte. În ultimii patru ani de viață s-a bucurat de faimă și de
recunoaștere, un succes pe care l-a primit cu enormă plăcere, precum și de o serie de
admiratori docili care îl idolatrizau. Departe de a practica moderația și renunțarea pe care
le recomanda ca demers etic, Schopenhauer îndrăgea mâncarea bună, fuma trabucuri
scumpe și era pasionat de concerte, de opere lirice și de teatru. În tinerețe și la maturitate
a avut mai multe relații sentimentale. Judeca relațiile umane pe verticală, în termeni de
supunere și de admirație în care, bineînțeles, el ocupa poziția dominantă. Doar în copilărie
și în prima tinerețe a cunoscut prietenia (...).
Corespondența dintre mamă și fiu arată clar că între cei doi raporturile erau corecte
și respectuoase, dar nicidecum strânse. Johanna nu se interesa aproape deloc de starea
de spirit a fiului ei, de cum creștea și de cum își consolida personalitatea la atâția kilometri
distanță de casă; mai curând îi povestea ce i se întâmpla ei și îi dădea fiului sfaturi formale,
lipsite de referințe personale. Această trăsătură distantă și rece care se reflectă în
corespondență a marcat fără îndoială felul în care Arthur a stabilit în viitor relații cu ceilalți
(...). Însemnările mamei sunt elocvente în descrierea caracterului lui Arthur: „Ești deranjant
și insuportabil și mi se pare extrem de dureros să conviețuiesc cu tine. Toate calitățile tale
bune se năruie și nu folosesc la nimic în societate din cauza aroganței tale; pur și simplu
pentru că nu poți să-ți controlezi mania de a vrea să știi totul mai bine decât ceilalți, de a le
găsi tuturor defecte, numai ție nu”.
Putem pune cap la cap aceste note ale Johannei cu cele ale biografului Rüdiger
Safranski: „Scopenhauer era lipsit de toleranță (..), cu o hotărâre și o fermitate rare în

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Probă scrisă la psihologie Varianta 8
Pagina 3 din 3
luările de poziție științifice și literare. Nu folosea jumătăți de cuvinte, nici cu prietenii, nici
cu adversarii, și era foarte înclinat să ia în derâdere: deseori dovedea o impertinență
umoristică desăvârșită”. Putem trage concluzia că, oricât i-am admira inteligența, modul lui
de a fi era mai curând neplăcut”.
(Joan Solé, Schopenhauer. Pesimismul devine filosofie, Ed. Litera, București, 2020)
1. Menţionați, conform teoriei lui C. G. Jung, tipul temperamental lui Schopenhauer. Precizați, din
text, două idei/afirmații prin care să justificați răspunsul dat. Puntajul se acordă pentru:
a. menţionarea tipului temperamental lui Schopenhauer, conform teoriei lui C.G. Jung
2 puncte
b. precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică răspunsul dat 4 puncte
2. Considerați că Schopenhauer este o persoană arogantă? Precizați, prin apel la text, un motiv
prin care să susțineți răspunsul dat. 4 puncte
3. Textul precizează, cu privire la Schopenhauer, faptul că oricât i-am admira inteligența, modul
lui de a fi era mai curând neplăcut. Menționați, pe baza textului dat, două motive care susţin
această afirmație. 6 puncte
4. Prezentați, în aproximativ o jumătate de pagină, caracterul lui Schopenhauer conform teoriei lui
G.W. Allport, evidențiind o trăsătură cardinală și două trăsături principale ale caracterului acestuia.
Punctajul se acordă pentru:
a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui lui Schopenhauer 2 puncte
b. evidențierea oricăror două trăsături principale ale caracterului lui Schopenhauer 4 puncte
c. coerența prezentării 1 punct
d. încadrarea în limita de spaţiu precizată 1 punct
5. Argumentați afirmația potrivit căreia căreia personalitatea este unică și originală. 6 puncte

Ministerul Educaţiei
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie
Probă scrisă la psihologie Varianta 8
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 1
Examenul național de bacalaureat 2024
Proba E. d)
Psihologie
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 8
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile
şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele zece răspunsuri corecte, astfel:
1-a, 2-b, 3-c, 4-a, 5-b, 6-d, 7-d, 8-b, 9-b, 10-c 10x3p=30 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
a) – câte 1 punct pentru menționarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire
textul 2x1p=2 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea înțelesului fiecărui concept menţionat 2x2p=4 puncte
b) câte 2 puncte pentru menționarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/
fenomenele psihice menționate la subpunctul a) 3x2p=6 puncte
c) explicarea cerută: explicare adecvată cu încadrarea în limita de spaţiu precizată (± un sfert de
pagină – 8p./ explicare adecvată fără încadrarea în limita de spaţiu precizată – 6p /explicare
superficială, neconvingătoare – 3p. 8 puncte
d) ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat – 4p./ scrierea unei explicații
corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret – 2p. 4 puncte
e) argumentarea punctului de vedere cerut: argumentare convingătoare – 6p/ argumentare
neconvingătoare, superficială – 2p. 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. a. menţionarea tipului temperamental al lui Schopenhauer, conform teoriei lui C.G. Jung
(introvertit) 2 puncte
b. câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmații prin care se justifică
răspunsul dat 2x2p=4 puncte
2. - menționarea unui răspuns în concordanță cu informațiile din text (de exemplu: Schopenhauer
este o persoană arogantă) 1 punct
- precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susține răspunsul dat 3 puncte
3. câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin
afirmația că oricât i-am admira inteligența, modul lui de a fi era mai curând neplăcut
2x3p=6 puncte
4. a. evidențierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Schopenhauer 2 puncte
b. câte 2 puncte pentru evidențierea oricăror două trăsături principale 2x2p=4 puncte
c. coerența prezentării 1 punct
d. încadrarea în limita de spaţiu precizată(1/2pagină ± 1 rând) 1 punct
5. argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare, cu respectarea caracterului formal al
construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie)– 6p./ argumentare neconvingătoare,
superficială – 2p. 6 puncte