Textul subiectului și baremului

Simulare BAC Logică și argumentare 2019 – 21 martie 2019

Acesta este textul selectabil extras automat din documentele PDF ale acestei variante. Pentru formule, tabele, pseudocod sau grafice, verifică pagina originală din PDF înainte de a rezolva exercițiile.

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Pagina 1 din 3
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi
specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre
enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Una din regulile corectitudinii demonstrației, referitoare la fundamentul demonstrației, este:
a. argumentele demonstrației trebuie să se contrazică reciproc
b. argumentele trebuie să constituie un temei suficient pentru teza de demonstrat
c. pentru a susține teza, nu este necesar ca argumentele demonstrației să fie adevărate
d. demonstrația argumentelor este dependentă de demonstrarea tezei
2. Raționamentul „Niciun leu nu este animal erbivor, deoarece nicio felină nu este animal
erbivor, iar leii sunt feline“ este:
a. o obversiune
b. o conversiune simplă
c. o conversiune prin accident
d. un silogism
3. Termenii englez și sportiv se află în raport de:
a. ordonare
b. încrucișare
c. contrarietate
d. contradicție
4. Subiectul logic al propoziției „Unele triunghiuri dreptunghice sunt isoscele“ este:
a. triunghiuri dreptunghice
b. unele
c. unele triunghiuri
d. unele triunghiuri dreptunghice
5. Una din regulile de corectitudine ale operației de clasificare este aceea conform căreia:
a. o clasificare este corectă dacă nu apar toate speciile genului dat
b. o clasificare este corectă dacă pe aceeași treaptă a clasificării se utilizează două criterii
c. o clasificare este corectă dacă pe aceeași treaptă a clasificării se utilizează un singur criteriu
d. o clasificare este corectă dacă apar specii în plus față de speciile genului dat
6. După direcția procesului de inferență între general și particular, inferențele sunt:
a. valide și nevalide
b. imediate și mediate
c. tari și slabe
d. deductive și inductive
7. Inducția incompletă este o argumentare care presupune:
a. o concluzie cu caracter amplificator față de premise
b. examinarea unei clase cu un număr finit de elemente
c. o concluzie cu caracter cert
d. obținerea unei concluzii mai puțin generale decât premisele

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Pagina 2 din 3
8. Inducția completă este o argumentare care presupune:
a. examinarea tuturor elementelor unei clase cu un număr infinit de elemente
b. examinarea tuturor elementelor unei clase cu un număr finit de elemente
c. o concluzie cu caracter probabil
d. o concluzie cu caracter incert
9. Dacă termenului „cerb carpatin“ i se elimină proprietatea „carpatin“, atunci:
a. intensiunea scade, extensiunea scade
b. intensiunea crește, extensiunea scade
c. intensiunea crește, extensiunea crește
d. intensiunea scade, extensiunea crește
10. Propoziția „Unii elevi sunt pasionați de informatică“ este:
a. particulară negativă
b. universală negativă
c. particulară afirmativă
d. universală afirmativă
20 de puncte
B. Fie termenii A, B, C şi D, astfel încât termenul B este supraordonat termenului A și este
subordonat termenului C. Termenul D se află în raport de opoziţie cu termenul A și este în raport
de încrucişare atât cu termenul C, cât şi cu termenul B.
1. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice dintre
cei patru termeni. 4 puncte
2. Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A, B, C, D, care dintre următoarele
propoziţii sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar
propoziţiile false cu litera F):
a. Niciun A nu este D.
b. Toţi C sunt B.
c. Toţi B sunt D.
d. Unii A nu sunt C.
e. Toţi B sunt C.
f. Niciun D nu este C. 6 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Se dau următoarele propoziţii:
1. Toate teoriile politice sunt modele ideale de analiză.
2. Unele opere ale lui Platon nu sunt traduse în limba română.
3. Nicio trăsătură de caracter nu este ereditară.
4. Unele firme de IT sunt profitabile.
A. Precizaţi formulele logice corespunzătoare propoziţiilor 1 și 2. 2 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziției 1, contradictoria
propoziției 2, contrara propoziției 3 și subcontrara propoziției 4. 8 puncte
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa
corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.
8 puncte
D. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, conversa obversei propoziției 3.
4 puncte
E. Doi elevi, X şi Y, opinează astfel:
X: Deoarece unele subiecte dificile nu sunt subiecte de admitere, rezultă că unele subiecte de
admitere nu sunt subiecte dificile.
Y: Unele raționamente imediate sunt raționamente incorecte și, de aceea, unele raționamente
incorecte sunt raționamente imediate.
Pornind de la această situație:
a. scrieți, în limbaj formal, opiniile celor doi elevi; 4 puncte
b. precizați corectitudinea/incorectitudinea raționamentelor formalizate; 2 puncte
c. explicați corectitudinea/incorectitudinea raționamentului elevului X. 2 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Pagina 3 din 3
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
A. Fie următoarele două moduri silogistice: aee-2, aai-4.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice
date şi construiţi, în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două
scheme de inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea fiecăruia dintre cele două moduri
silogistice date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns. 6 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, un silogism valid, prin care să justificaţi
propoziţia “Unele teorii istorice nu sunt corecte”. 6 puncte
C. Fie următorul silogism: Unele raționamente imediate sunt corecte deci unele raționamente
deductive nu sunt corecte, pentru că unele raționamente deductive sunt imediate.
Pornind de la silogismul dat, stabiliţi care dintre următoarele propoziţii sunt adevărate şi care sunt
false (notaţi propoziţiile adevărate cu litera A, iar propoziţiile false cu litera F):
1. Termenul mediu este distribuit în ambele premise.
2. Subiectul logic al concluziei este reprezentat de termenul „raționament deductiv”.
3. Concluzia silogismului este o propoziție particulară negativă.
4. Predicatul logic al concluziei este distribuit în premisă, dar este nedistribuit în concluzie.
4 puncte
D. Fie următoarea definiţie:
Silogismul este un raționament deductiv.
1. Menţionaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată. 2 puncte
2. Precizați o altă regulă de corectitudine a definirii, diferită de regula identificată la punctul 1.
şi construiţi o definiţie care să o încalce, având ca definit termenul „silogism”. 4 puncte

Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la logică, argumentare și comunicare Simulare
Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
Examenul de bacalaureat național 2019
Proba E. d)
Logică, argumentare și comunicare
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare
Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din
filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar
• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
A. câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:
1-b, 2-d, 3-b, 4-a, 5-c, 6-d, 7-a, 8-b, 9-d, 10-c 10x2p= 20 puncte
B.
1. reprezentarea corectă, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, a raporturilor
logice dintre cei patru termeni 4 puncte
2. câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, astfel:
a-A, b-F, c-F, d-F, e-A, f-F 6x1p= 6 puncte
SUBIECTUL al II -lea (30 de puncte)
A. câte 1 punct pentru precizarea formulelor logice corespunzătoare propozițiilor date:
1-SaP, 2-SoP 2x1p= 2 puncte
B. - câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, subalternei propoziției 1 (SiP), contradictoriei
propoziției 2 (SaP), contrarei propoziției 3 (SaP) și a subcontrarei propoziției 4 (SoP)
4x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru construirea, în limbaj natural, a subalternei propoziției 1, contradictoriei
propoziției 2, contrarei propoziției 3, și a subcontrarei propoziției 4 4x1p= 4 puncte
C. - câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi obversiune, pentru a
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3, în limbaj formal
2x2x1p= 4 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei fiecăreia dintre propozițiile 1 și 3
2x1p= 2 puncte
- câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3
2x1p= 2 puncte
D. - construirea, în limbaj formal, a conversei obversei propoziției 3 (~PiS) 2 puncte
- construirea, în limbaj natural, a conversei obversei propoziției 3 2 puncte
E. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre opiniile celor doi elevi
(X: SoP→PoS, respectiv Y: SiP→PiS) 2x2p= 4 puncte
b. câte 1 punct pentru precizarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a fiecăruia dintre cele
două raţionamente formalizate (de exemplu, X: SoP→PoS, convesiune nevalidă, Y: SiP→PiS
conversiune validă) 2x1p= 2 puncte
c. explicarea corectitudinii/ incorectitudinii logice a raționamentului elevului X
(de exemplu, X: SoP→PoS, conversiune nevalidă, se încalcă legea distribuirii termenilor, termenul
S apare distribuit în concluzie dar este nedistribuit în premisă) 2 puncte